Moscova încearcă să intervină în relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

Federația Rusă a dat de înțeles că nu va renunța ușor la Republica Moldova, angajată prin președinta Maia Sandu într-un proces de restabilire a raporturilor sale cu Uniunea Europeană. Cu două zile înainte de sosirea, duminică, la Chișinău a președintelui Consiliului European, Charles Michel, aflat într-un miniturneu prin câteva state ale Parteneriatului Estic, Moscova a ținut să-și marcheze zona de influență printr-o notă critică adresată UE în legătură cu modul ei de operare în Republica Moldova.

Încurajat, probabil, de scandalul pe care l-a provocat recent în interiorul blocului comunitar prin umilirea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Europene și Politică de Securitate, Josep Borell, Ministerul rus de Externe a găsit de cuviință să-l admonesteze și pe ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, pe care l-a găsit vinovat – nici mai mult, nici mai puțin – de imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova. În ultimele două săptămâni diplomatul european a mai fost contestat, pe același motiv, de personaje locale apropiate de cercurile politice de la Kremlin, printre care liderul PSRM, Igor Dodon, și principalul figurant în dosarul fraudei bancare, Ilan Șor, dat în căutare internațională.

Acum și autoritățile ruse s-au simțit obligate să intervină în disputa creată, simțindu-se vizate de recomandarea ambasadorului Michalko, adresată autorităților moldovene, de a-și consolida capacitățile de contracarare a dezinformării și știrilor false. Într-adevăr, se vede cu ochiul liber la Chișinău că cea mai mare parte a manipulărilor mediatice provine de la televiziunile rusești care domină spațiul audiovizual al Republicii Moldova.

Moscova s-a arătat deranjată și de atitudinea critică a lui Peter Michalko față de un pachet de legi controversat, votat la sfârșitul anului trecut de Parlament, prin care, între altele, se extindea circulația limbii ruse în instituțiile publice, se instituiau prerogative suplimentare pentru autonomia găgăuză și erau readuse pe micile ecrane programele propagandistice rusești, interzise până în acel moment. Ministerul de Externe de la Moscova trece sub tăcere faptul că reprezentanța sa de la Chișinău și-a permis să comenteze într-o manieră neprietenească decizia Curții Constituționale de anulare a acelei legi care se referea la limba rusă, învinuind judecătorii Curții de șovinism. 

Federația Rusă a folosit aceste subiecte pentru a le pretinde oficialilor de la Bruxelles ca atunci când aceștia cer autorităților moldovene să-și potrivească legislația cu practicile comunitare, în conformitate cu Acordul de Asociere încheiat cu UE, să țină cont că Chișinăul ar avea angajamente internaționale asumate și în cadrul „structurilor integraționiste euroasiatice”, făcând trimitere la calitatea Republicii Moldova de membru al CSI și de observator în Uniunea Euroasiatică.

În realitate CSI este o organizație nefuncțională, eșuată într-un club anual al câtorva lideri din spațiul ex-sovietic. Statele membre n-au avut obligații politice în cadrul CSI nici în perioada operațională a organizației, ci doar înțelegeri privind comerțul liber. La fel cum statutul Republicii Moldova de observator în UEA n-are nicio valoare juridică, aceasta fiind o improvizație, nevalidată la nivel parlamentar sau executiv, a lui Igor Dodon în perioada în care a exercitat funcția de președinte.

Recursul Moscovei la asemenea argumente neconcludente poate însemna că arsenalul său de mijloace soft destinate Republicii Moldova s-a redus simțitor în ultimul deceniu, pe măsură ce Chișinăul încet, dar sigur, și-a redus dependența economică de fostul centru imperial și a început să-și diversifice sursele energetice.

Administrașia de la Kremlin continuă, însă, să-și revendice dreptul de a avea un cuvânt de spus în parcursul internațional al Republicii Moldova, așa cum în perioada negocierii de către autoritățile moldovene a condițiilor de asociere cu Uniunea Europeană cerea pe un ton imperativ un format trilateral din care să facă parte. Atunci când a fost respinsă, a impus taxe vamale la o serie de produse moldovenești.

În cazul de față, scopul Federației Ruse este să timoreze factorii europeni antrenați în recuperarea Republicii Moldova și să-i determine să limiteze relațiile cu autoritățile de la Chișinău la aspecte sociale și umanitare, cum ar fi ajutoarele pentru depășirea consecințelor pandemiei.

Moscova încearcă astfel să câștige timp pentru forțele antieuropene de la Chișinău, aflate într-un declin abrupt. Acestea riscă să-și piardă pozițiile dominante în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, asupra cărora insistă președinta Maia Sandu.