"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Istoricul și arheologul clujean Gheorghe Petrov (foto sus) dezvăluie, pe Facebook, profilul unuia dintre cei mai prolifici criminali în masă ai Securității genocidare – mai exact, e vorba despre Mihai Patriciu, pe numele său real Grunsperger Mihaly, ilegalist, brigadist în Războiul Civil Spaniol și comandant al Securității Cluj, personaj absolut sinistru care a dispus execuția sumară și fără judecată a câteva zeci de persoane, dar și anchetarea, torturarea, condamnarea și trimiterea a sute de oameni în pușcării și lagăre de exterminare, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată.
În pofida uriașului palmares de cadavre și samavolnicii, Mihai Patriciu/ Grunsperger avea să trăiască bine merci, la Cluj, unde a și sucombat, în primăvara lui 1997, ducând un trai îndestulat până în ultima clipă și fără ca vreo instituție a statului român să-l deranjeze vreodată.
Menționăm că Patriciu a făcut parte dintre așa-numiții ”spanioli” ai Securității, fiind membru al unui bestiar complex în care un loc fruntaș era ocupat și de criminalul Constantin Doncea. Foștii brigadiști au reprezentat, pe lângă trădătorii din divizia Tudor Vladimirescu, o pepinieră însemnată pentru regimul comunist, în special în perioada primelor valuri ale terorii staliniste din România.
Podul.ro vă prezintă comentariile lui Gheorghe Petrov:
”Cluj, Cimitirul Central (Hazsongard), 10 septembrie 2013 / La Mormântul unui Criminal – Patriciu Mihai (Nume real: Grunsperger Mihaly).
* Născut la 19 ianuarie 1909 în comuna Brusturi (denumire veche: Tătăruș), județul Bihor, fiul lui Grunsperger Mihaly și Burzan Maria.
*A luptat ca voluntar în războiul civil din Spania, în cadrul Brigăzilor Internaţionale. La sfârşitul războiului a fost internat într-un lagăr din Franţa, dar a evadat şi a luptat în rezistenţa franceză contra naziştilor până în anul 1944, când s-a întors în România.
Fiind apropiat de Teohari Georgescu (ministru de Interne în perioada 1945-1952), a fost numit în fruntea Inspectoratului Regional de Poliţie Alba (15-24 aprilie 1945), apoi transferat ca șef al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (25 aprilie 1945-iunie 1947). În perioada iulie 1947-august 1948, după înființarea Direcției Generale a Siguranței Statului în 20 iunie 1947, a deținut funcția de Inspector general la Inspectoratul Regional de Siguranţă Cluj.
După înfiinţarea Securităţii a deţinut funcţiile de şef al Direcției Regionale de Securitate Cluj (30 august 1948-1 februarie 1951) și șef al Direcției Regionale de Securitate Brașov (1 februarie 1951-22 iulie 1952).
După îndepărtarea lui Teohari Georgescu a fost demis din funcţie pe fondul epurărilor antisemite, fiind trecut în rezervă la 31 iulie 1952 cu gradul de colonel. În perioada 1955-1961 a fost directorul Combinatului Metalurgic Reșița, apoi a fost mutat ca director la Uzina ‹Unio› din Satu Mare de unde s-a pensionat. După pensionare s-a stabilit la Cluj unde a trăit liniștit până la decesul său, care a survenit în ziua de 29 mai 1997. A fost căsătorit de două ori, în 1954 și 1960, cu fiecare soție având câte un copil.
* Acest om, evreu de origine, a fost unul dintre cei mai mari criminali ai regimului comunist, care a dispus arestarea, anchetarea și tortura a sute de persoane, execuția fără judecată a câtorva zeci de persoane și trimiterea în pușcării și lagăre de muncă a altor nenumărați oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors niciodată acasă. După 1989, în toți anii care au trecut până la decesul său, autoritățile judiciare nu l-au deranjat cu nimic și nu l-au întrebat vreodată ceva despre crimele și abuzurile înfăptuite, astfel că acest criminal și-a trăit liniștit bătrânețea, încasându-și toate drepturile pecuniare acordate de Statul recunoscător.
* Noi am avut ocazia doar să-i descoperim mormântul și să-i cercetăm și cunoaște fărădelegile săvârșite, încercând să reparăm oarecum faptele criminale ale acestuia prin căutarea, descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale victimelor sale, majoritatea aruncate și îngropate în morminte necunoscute aflate pe teritoriul actualelor județe Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș și Sălaj. Toate acestea pentru sufletele morților și recunoștința urmașilor”.
