Cea mai grea misiune a guvernului Cîțu: stoparea dezmățului bugetar. Cine sunt sinecuriștii dubioși din fruntea Eximbank și CEC ale căror salarii lunare de zeci de mii de euro sunt atât de greu de tăiat. Unuia i se mai spunea și „pușculița lui Ponta”


Cea mai grea misiune a guvernului Cîțu: stoparea dezmățului bugetar. Cine sunt sinecuriștii dubioși din fruntea Eximbank și CEC ale căror salarii lunare de zeci de mii de euro sunt atât de greu de tăiat. Unuia i se mai spunea și „pușculița lui Ponta”

Premierul Florin Cîțu spune că, pe când era ministru de Finanțe, a avut în vedere tăierea salariilor amețitoare, de ordinul a zeci de mii de euro lunar, de la vârful CEC și EximBank, dar ar fi fost blocat de sistem. „Reforma va include și sistemul de salarizare. Ar trebui să reducem numărul celor din consiliile de administrație. Eu am vrut să reduc salariile la CEC și EximBank când am fost ministru al Finanțelor și am fost blocat de sistem. Nu renunț”, a mai precizat șeful Executivului. 

„Am descoperit sporuri despre care nu știam ca exista. Cea mai importantă modificare este să faci legătura între performanță și venit. Sporurile azi sunt date după ureche. Vom introduce criterii de performanță. Sporurile le vom lega de performanță”, a declarat, miercuri, premierul. Acesta a spus că vor dispărea mai multe sporuri pentru condiții vătămătoare. 

„Condițiile vătămătoare sunt lucruri pe care noi le facem zi de zi…să scrii la calculator. Vor dispărea. Anul acesta vom începe cu o limitare și de anul viitor vom așeza lucrurile. Sporurile sunt bune, dar doar atunci când sunt legate de criterii de performanțe. (…) Cheltuielile de personal s-au dublat. Trebuie să reașezăm economia României”, a declarat Cîțu. 

Potrivit unui articol din Ziarul Financiar, la începutul anului trecut, Florin Cîţu începuse demersurile de reducere a salariile şefilor băncilor de stat, CEC Bank şi EximBank (Banca de Import-Export a României), ambele aflate în proprietatea Ministerului de Finanțe, de la circa 5.800 de euro pe lună, de la peste 15.000 de euro pe lună. 

Cîțu spunea atunci, într-o intervenție televizată, că CEC și EximBank că sunt sinecuri. „Banca naţională nu ne pune piedici aici. Banca naţională vrea să punem oameni profesionişti la conducerea CEC Bank, ceea ce voi şi face. Nu vom pune oameni pe prietenii, nu vom face sinecuri. Ceea ce acum este la CEC Bank şi la EximBank sunt sinecuri şi nu mă ascund să spun asta. A început şi veţi vedea că vor fi modificări, mergem mai departe. Am început prin a le cere public celor CEC Bank să devină dealer primar. Asta înseamnă să participe la licitaţiile pe care le face statul român. Nu este normal ca singura bancă de stat care este pe piaţă şi (poate) să achiziţioneze obligaţiuni să nu o facă. Şi mai sunt multe lucruri acolo pe care pot să le facă cei de la CEC Bank", preciza Cîțu, în februarie 2020.  

Conform unor surse din piaţa bancară, ministrul Finanţelor de atunci, prin reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţionarilor, a solicitat conducătorilor executivi reducerea salariilor în cazul directorului general la 28.000 lei net (5.800 euro). De la acest nivel în jos ar fi urmat să se calculeze salariile directorilor generali adjuncţi. În acest moment, directorul general (CEO) al CEC Bank este Bogdan Neacşu, iar directorul general al EximBank este Traian Halalai. Salariile lor depăşesc 15.000 euro net, conform estimărilor din piaţă. După alte surse, cei doi ar câștiga chiar dublu (detalii mai jos). Conducătorii executivi ai băncilor au mandat pe un termen limitat, cu un salariu aprobat de Consiliul de Administraţie şi de AGA. 

Bogdan Neacşu şi Traian Halalai au fost investiţi în funcţie de fostul ministru al finanţelor, Eugen Teodorovici. Bogdan Neacşu este pentru prima dată CEO al CEC Bank, iar Traian Halalai a primit un nou mandat la conducerea EximBank, având în vedere că el este pe această poziţie din 2012. Salariile şefilor băncilor de stat depăşeau 25.000 de euro, dar în 2019 Teodorovici ar mai tăiat din această sumă. 

Traian Halalai s-a aflat repetat în atenția presei și a DNA în anii 2014-2015 când numirea sa în fruntea Eximbank era anchetată de procurorii anticorupție sub suspiciunea unui aranjament care fi costat în jur de un milion de euro. Banii ar fi fost plătiți de doi cetățeni greci, iar numirea lui Halalai ar fi fost pusă la cale de Vlad Stoica, fost șef al cancelariei fostului premier Victor Ponta.  

La scurt timp după numirea lui Halalai în fruntea Eximbank, în 2012, tot Vlad Stoica, susținut și de ministrul de Finanțe de la acel moment - nimeni altul decât Daniel Chițoiu, autorul groaznicului accident de circulație din 26 decembrie 2019 din comuna Zamfirești, Argeș, soldat cu doi morți - a reușit să obțină o sponsorizare pentru mașina de raliu a șefului său, premierul Victor Ponta, din partea unei societăți din portofoliul Eximbank. Lui Halalai i se mai spunea pe atunci și pușculița lui Ponta”. El a mai fost audiat de către DNA și într-un dosar privind activitatea precedentă a Companiei de Asigurare - Reasigurare Exim România". 

În ciuda dezvăluirilor de presă și a interesului manifestat la un moment dat de Direcția Națională Anticorupție, Halalai a reușit să se mențină la conducerea Eximbank și după dispariția lui Ponta și a acoliților acestuia de la Palatul Victoria, iar în prezent este unul dintre cei mai bine plătiți bugetari ai României, salariul său fiind peste cel al guvernatorului BNR.  

Salariile de la vârful CEC Bank 

Valeriu Nicolae, în Libertatea: „Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank, s-a angajat economist la BNR la 25 de ani, la nici un an după terminarea studiilor. Desigur, la BNR angajările se fac pe merit și nu pe relațiile de rubedenie dintre securiștii bătrâni. 

Cariera lui însă este legată de Volksbank, locul unde a avut pentru prima oară poziții de management. O bancă acuzată de practici predatorii din cauza comisionului de risc. Bancă „deșteaptă”, care l-a împrumutat cu peste 2,3 milioane de euro pe Dan Diaconescu, Volksbank a dat faliment (mascat printr-o fuziune cu Banca Transilvania) la sfârșitul lui 2015, cu domnul Neacșu mare șef acolo. A trecut pe la alte două bănci, ambele cu o istorie solidă cu scandaluri de corupție și legături dubioase cu statul. Acum, domnul Neacșu este șeful CEC. El primește de la CEC suma de 1.716.979 de lei pe an. Sau 30.000 de euro pe lună”. Mai multe detalii AICI

Valeriu Nicolae, pe pagina sa de Facebook: „Mihaela Popa, numărul doi din conducerea CEC, s-a angajat imediat după ce a terminat facultatea, în perioada de glorie a comunismului, la Banca Română de Comerț Exterior, o instituție în totalitate controlată de securitate.Prima declarație de avere disponibilă, din 2008, arată că doamna Popa câștiga de 50 de ori mai mult decât soțul domniei sale – 86 de salarii minime pe lună. După numai doi ani, salariul soțului crescuse de peste 7 ori și primea și o pensie de 49.440 lei. În medie, în ultimii zece ani, familia Popa a primit de la stat cu mult peste 1.000.000 lei pe an. În 2012, familia Popa primea 876.054 lei net de la stat sau peste 16.500 euro pe lună, net. Ultima declarație de avere arată că familia Popa a primit de la stat, în 2019, 1.333.081 RON sau aproape 280.000 de EUR. CV-ul domniei sale nu este public, deși este numărul doi din CEC. Șeful CEC primește 30.000 de EUR pe lună. Majoritatea conducerii CEC are, desigur, studii de securitate la Colegiile cele minunate”. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.