Băsescu și Ciolacu se dau de ceasul morții pentru ca Secția Specială să NU fie desființată. Și UDMR a avut o poziție controversată, demontată ulterior de DNA

Președintele PSD Marcel Ciolacu, respectiv europarlamentarul PMP Traian Băsescu au intervenit marți, 19 ianuarie, la România TV, pentru a pleda împotriva desființării Secției Speciale. Mai mult, Băsescu a lansat și un atac la adresa DNA similar cu cel al UDMR de săptămâna trecută. 

Băsescu: Mă uit la agresivitatea cu care se încearcă desființarea Secției Speciale din Parchetul General care avea ca misiune anchetele față de magistrați, fie că era vorba de judecători, fie că era vorba de procurori. Nu este un lucru bun desființarea acestei secții pentru că dosarele vor merge înapoi la DNA. Eu trebuie să vă spun că am făcut o intervenție la Comisia Europeană. S-a dezvăluit că judecătorii care nu pronunță hotărâri favorabile încadrărilor făcute de DNA au devenit ei înșiși ținte. Avem o criză în sănătate, în economie, una socială, vedem că se înmulțesc manifestațiile populației, ne mai trebuie una în justiție și am rezolvat toate lucrurile în România. Poate fi și prostie. E o vorbă, "să te ferească Dumnezeu de prostul harnic". Nu suspicionez neapărat o intenție subversivă a ministrului Justiției, dar e un băiat harnic care încă nu a înțeles ce s-a întâmplat în România la un moment dat. 

Ciolacu: Are dreptate (Băsescu - n.red.). Prioritățile românilor sunt cu totul altele în acest moment. Suntem în plină pandemie (...), avem o criză economică evidentă și prioritatea acestui Guvern a devenit deodată Secția Specială. Eu aș vrea să fiu foarte bine înțeles. Secția Specială nu vizează politicieni sau dosarele penale ale politicienilor, nici amnistii, nici grațieri, nici nimic. Noi vorbim aici de independența magistraților. Nu poți să vorbești de un act de justiție corect atât timp cât nu ai independența magistraților. A mai fost o propunere de desființare a SS, unde CSM a dat aviz negativ. Nu avem dreptul noi politicienii să facem altfel decât consideră magistrații. În CSM, din câte știu eu, sunt și judecători și procurori. Responsabilitatea politicienilor e să țină cont de asociațiile profesionale. În acest caz s-au exprimat. Și ÎCCJ a spus foarte clar că SS nu trebuie desființată. Cum se va alege șeful SS, că nu-i independentă, că se subordonează CSM, procurorului general sunt cu totul alte discuții. Dar cine se face că justiția în România a fost una total independentă înseamnă că nu a trăit aici. 

În acest context, reiterăm că liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a declarat săptămâna trecută că formațiunea sa e de acord cu desființarea Secției Speciale (SIIJ), cu condiția ca atribuțiile instituției să nu revină la DNA. Acesta a susținut că ar trebui creată o structură specială în cadrul Parchetului General. 

DNA a lansat ulterior un comunicat prin care a demontat imensa manipulare propagată de UDMR. Printre altele, DNA a subliniat că, spre deosebire de Secția Specială, nu a avut și nu solicită competență exclusivă în privința anchetării infracțiunilor comise de magistrați. DNA a prezentat, totodată, și o serie de date care reflectă eficiența combaterii corupției din rândul magistraților, comparativ cu Secția Specială care nu a trimis niciun magistrat în judecată, deși a avut competență exclusivă în cazul infracțiunilor din justiție: "În perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată".

"Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni. A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori", s-a mai precizat în comunicat. 

Redăm comunicatul complet: 

"În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție constatăm cu îngrijorare existența unor atacuri publice din partea reprezentanților partidelor politice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.) și modalității în care procurorii din cadrul instituției își desfășoară activitatea.

Având în vedere declarațiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului U.D.M.R. din Camera Deputaților, preluate de mai multe publicații media, în care susține caracterul abuziv cert al anchetelor D.N.A. în cauzele cu magistrați, făcând afirmații precum „Trebuie găsită o soluție astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, „vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să fie investigați din nou de parchetul anticorupție”, „nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”, „Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”, Direcția Națională Anticorupție face următoarele precizări:

- A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

- Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni.

- Procurorii D.N.A. aplică aceleași reguli și standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate,

- Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a „neacceptării argumentelor procurorilor anticorupție și tratării acuzațiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători”; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracțiuni de corupție sau asimilate celor de corupție, de către magistrați.

- De altfel, susținerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluții de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunțat soluții de achitare în cauzele D.N.A. și care nu au fost anchetați, precum și trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

- Nu a existat o disproporție privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. și care vizau magistrați, față de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competența unității de parchet;

- În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor și procurorilor trimiși în judecată.

În perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată.

- În același timp, după pierderea de către D.N.A. a competenței privind infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (octombrie 2018) și până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție.

- D.N.A. nu a avut și nu solicită competența exclusivă pe infracțiunile săvârșite de magistrați. Procurorii D.N.A. sunt specializați în combaterea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate corupției, iar în cazul săvârșirii, de către magistrați, a altor infracțiuni, competența de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curțile de apel și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii D.N.A.).

- Solicităm oamenilor politici să se abțină de la atacuri publice nefondate împotriva D.N.A. de natură să afecteze imaginea instituției noastre și credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupției la nivel înalt".