"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În cei aproape 30 ani de relații dintre cele două state românești, a existat mereu un dialog și o cooperare bilaterală, indiferent dacă relațiile au fost reci sau calde:
1. Ion Iliescu s-a întâlnit cu 3 președinți de la Chișinău, anume cu Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin;
2. Emil Constantinescu s-a întâlnit cu Petru Lucinschi;
3. Traian Băsescu s-a întâlnit cu Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu (interimar), Marian Lupu (interimar) și Nicolae Timofti;
Iohannis a avut o vizită la Chișinău ca președinte-ales, iar ulterior o vizită oficială unde s-a întâlnit cu Nicolae Timofti. După preluarea președinției de către Igor Dodon, nu au mai existat vizite bilaterale prezidențiale, iar dialogul și cooperarea au trecut la nivel guvernamental. Proiectele începute au continuat, chiar dacă la Chișinău era Guvernul Plahotniuc/Filip și la București erau guvernele Cioloș, Grindeanu, Tudose sau Dăncilă.
România a fost surprinsă de pactul tripartit din iunie 2019 de la Chișinău, dar s-a repliat și Iohannis a primit-o pe Maia Sandu în iulie. Ulterior, pe fondul degradării relațiilor PSRM-ACUM, SUA au trimis o delegație la București unde s-a decis coordonarea diplomatică dintre ambasadele româno-americane de la Chișinău. În același timp, Iohannis s-a întâlnit cu Dodon la ONU (teren neutru) și au avut câteva discuții telefonice privind dosarul nistrean, subliniind linia roșie. Pe fondul pandemiei, plus a unui guvern ostil la Chișinău coordonat de Dodon, România a trimis ajutoare umanitare.
Acum, Iohannis e a treia oară la Chișinău, s-a întâlnit cu noul președinte, proaspăt învestit, și oferă sprijinul României privind “integrarea europeană”, “interconectarea cu România”, 200.000 de doze de vaccin, “lupta anticorupție”, etc. Este discursul standard, arată sprijinul politic de la București, însă nu vor apărea mișcări sau schimbări în niciun fel.
Pe scurt se menține status-quo-ul regional prin “shared neighborhood” cu Moscova, deoarece Bruxelles-ul a pus stop integrării & extinderii UE către Est, fiind focusată pe Balcanii de Vest, unde și acolo întârzie procesul.
