Ai fondat o asociație civică. Ai luptat cu politicieni corupți și cu mafia imobiliară. Aveai părul zbârlit. Nimeni nu îți dădea vreo șansă. Ai studii la cel mai înalt nivel din lume și ești un as în profesia ta. Ești foarte modest.
Trec anii, transformi asociația în partid. Te tunzi. Ajungi cu partidul în Parlament. Colegii tăi, de care nu auzise nimeni, îți dau un șut în fund. Pleci din partid. În locul tău este ales un cetățean cu studii banale și experiență profesională modestă. Foarte arogant.
Partidul nu depășește nivelul la care l-ai lăsat. Un alt partid, mai mare, te sprijină să ajungi primar, obligând și fostul tău partid să te sprijine. Fără nici un chef, ei aveau alt favorit. O parte din popularitea ta se transfera, totuși, vechiului tău partid. Care nu zice mulțumesc.
Tu spui că la alegerile viitoare vei vota cu partidul cel mare. Foștii tăi colegi te înjură. Fac concurs de înjurături, chiar. Cu prezență obligatorie.
Dacă Dan Barna era președinte, toate acestea ar fi fost la fel.