Tăriceanu are coșmaruri cu zăngănit de cătușe: "Eu și Ponta am militat ca acest sistem pervertit, care se crease între justiție și servicii, să fie demantelat". Fostul șef al ALDE, speriat de un proiect de lege trecut tacit de Camera Deputaților

Fostul președinte al ALDE, actual lacheu al fostului premier Victor Ponta și anume Călin Popescu Tăriceanu s-a speriat de proiectul de lege inițiat inclusiv de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care prevede că serviciile de informații pot furniza din nou probe în cazul dosarelor penale.

Tăriceanu a declarat într-un interviu acordat miercuri pentru Agerpres că, împreună cu Ponta, a militat "ca acest sistem pervertit, care se crease între justiţie şi servicii să fie demantelat".

"Am citit ieri cu îngrijorare ştirea potrivit căreia din nou există un număr record de mandate de ascultare telefonică pe aşa zisă siguranţă naţională. Amândoi am trecut prin experienţe nu foarte plăcute care ne-au afectat şi pe noi, şi cariera noastră politică, dar nu în ultimul rând familia, prietenii, cunoştinţele, oamenii care ne-au privit şi care, bineînţeles, au avut semne de îndoială. Am trecut de aceste lucruri, dar cu nişte sacrificii şi am militat amândoi ca acest sistem pervertit, care se crease între justiţie şi servicii să fie demantelat. Acum, aceste semnale care apar, plus iniţiativa legislativă a ministrului Predoiu care este în Parlament în momentul de faţă şi care ieri a fost adoptată tacit la Camera Deputaţilor, iniţiativă prin care se dă posibilitatea din nou a se folosi mandatele de ascultare. Ascultările, înregistrările furnizate de serviciile secrete în instanţă pe mine mă îngrijorează profund pentru că nu acesta este modelul de stat democratic şi de justiţie independentă. Dacă nu vom avea o justiţie independentă, atunci România va fi condusă în continuare de clanuri mafiote. Azi e Negulescu, mâine e nu ştiu cine. Nu se poate aşa ceva. România va rămâne în continuare o Cenuşăreasă a Europei", a zis Tăriceanu. 

Camera Deputaţilor a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă.

Termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit în 12 noiembrie şi, ca urmare, propunerea legislativă se consideră adoptată. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului care este for decizional.

Potrivit proiectului, "datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. 3 şi 4 şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător".

De asemenea, proiectul prevede că, "dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii, care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".

În cauzele penale în care, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în cameră preliminară s-a încheiat, dispunându-se începerea judecăţii, şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei. În aceste cauze penale nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările a fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută, mai stipulează proiectul adoptat tacit.