"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Bolșevismul care caracterizează CCR a fost atestat ieri prin motivarea deciziei conform căreia proiectul de lege al PSD privind dublarea alocațiilor este constituțional. Guvernul Orban atacase la CCR legea PSD referitoare la dublarea alocaţiilor copiilor, subliniind că nu au fost prevăzute sursele de finanțare.
Concret, CCR a stipulat că este irelevantă suma disponibilă la buget pentru plata alocațiilor, ci doar existența contului din care se face respectiva plată, bolșevicii fiind cei mai pricepuți în a cheltui banii pe care nu-i dețin, care nu sunt ai lor.
În acest context, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a declarat că este de înțeles acum de ce are PSD tupeu să angajeze cheltuieli bugetare nesustenabile în plină criză declanșată de epidemia COVID-19.
"Atunci când CCR face mișto de români!
CCR consideră că sursa de finanțare a unei cheltuieli bugetare o reprezintă contul din care se face plata respectivă și nu suma din cont. Da, știu, exact reacția asta am avut-o și eu. "Are you for real?"
De aici înțeleg că nu mai este nevoie să fie alimentate conturile din care se face plata pensiilor speciale și salariilor la CCR cu sumele necesare. O să le indicăm doar contul ca să respectăm decizia CCR.
Este clar acum de ce PSD are acest tupeu nesimțit să treacă prin Parlament toate aberațiile de cheltuieli fără nicio sursă de finanțare?
O singur soluție.
Alegeri pe 6 decembrie și resetăm sistemul ăsta toxic/nenorocit controlat de PSD", a scris Florin Cîțu pe Facebook.
Mingea este acum în teren la președintele Klaus Iohannis, care are varianta de a promulga legea PSD privind dublarea alocațiilor copiilor sau de a o retrimite în Parlament pentru a fi reexaminată.
Astfel, pe 25 noiembrie, atunci când judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate sesizarea Guvernului privind rectificarea bugetară, care include majorarea pensiilor cu 40%, nu cu 14%, aşa cum decisese Executivul, ne putem aștepta să se hotărască că o astfel de mărire nesustenabilă este constituțională, din rațiuni electorale, în condițiile în care pe 6 decembrie se vor organiza alegeri parlamentare.
Guvernul a atacat pe 14 octombrie la CCR OUG cu privire la rectificarea bugetului, care a fost modificată de Parlament, în sensul includerii majorării punctului de pensie cu 40%, nu cu 14%, cum a stabilit Executivul.
"Guvernul a depus astăzi la Curtea Constituţională sesizarea în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. În esenţă, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii", a transmis Guvernul.
Guvernul a reliefat faptul că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
"Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini", a mai precizat Executivul.
De asemenea, Guvernul a subliniat faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor şi studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil.
"Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor", a conchis Guvernul.
