Liiceanu, Pleșu, Cărtărescu și alți intelectuali celebri le-au scris viitorilor parlamentari, întrebându-i cum ne vor apăra de „următoarea Ordonanță 13”/„Să ne spuneți ce veți face pentru a deparazita viața publică și instituțiile statului de „frăția penal-academică“, de pegra falsificatorilor de diplome, a plagiatorilor de licențe și doctorate”


Liiceanu, Pleșu, Cărtărescu și alți intelectuali celebri le-au scris viitorilor parlamentari, întrebându-i cum ne vor apăra de „următoarea Ordonanță 13”/„Să ne spuneți ce veți face pentru a deparazita viața publică și instituțiile statului de „frăția penal-academică“, de pegra falsificatorilor de diplome, a plagiatorilor de licențe și doctorate”

Zeci de scriitori, filosofi, publiciști, istorici, arhitecți etc semnează o scrisoare destinată viitorilor parlamentari, atrăgând, pe de o parte, atenția că cei care solicită azi votul cetățenilor nu au explicat clar cum vor face  pentru ca „legile din următorii ani să nu mai fie legi date de impostori și hoți, în apărarea imposturii și a hoției”, iar pe de alta solicitându-le aleșilor o serie de măsuri care să ducă la deparazitarea vieții publice și a instituțiilor statului de „frăția penal-academică“, „de pegra falsificatorilor de diplome, a plagiatorilor de licențe și doctorate”.  

Redăm integral mai jos scrisoare deschisă către viitorii senatori și deputați ai României.

Stimați politicieni, viitori senatori și deputați,  

Vă aflați la începutul unei noi campanii electorale în care dumneavoastră, politicienii, vă pregătiți să cuceriți alegătorii și să le depozitați speranțele pentru încă patru ani. Dar nu cumva ați uitat un punct esențial în platformele program cu care tocmai ați intrat în campania electorală? Cu ce drept ne cereți votul, câtă vreme nu spuneți nimic despre ce veți face pentru ca legile din următorii ani să nu mai fie legi date de impostori și hoți, în apărarea imposturii și a hoției? Cine ne apără pe noi, alegătorii, de următoarea Ordonanță 13?  

Veți fi în următorii ani cei care, ca membri ai Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a țării, veți face propuneri legislative și veți vota legile care ne vor jalona tuturor viețile. Dorim să ne spuneți ce veți face pentru a deparazita viața publică și instituțiile statului de „frăția penal-academică“, de pegra falsificatorilor de diplome, a plagiatorilor de licențe și doctorate, de mistificatori care și-au inventat biografii mincinoase pentru a primi funcții și demnități, pe scurt, pentru a obține, prin înșelăciune, votul românilor? Ce veți face cu oamenii lipsiți de calificări și de competențe reale, care și-au falsificat actele de studii, și-au cumpărat titluri academice și au inventat episoade de viață doar pentru a simula abilități pe care nu le-au avut niciodată? Ce veți face cu cei care gestionează bugetul și resursele acestei țări, care fac trafic de influență, promovează legi și iau decizii prin care spoliază și corup societatea în care trăim?  

Sărăcia, lehamitea, disperarea care au împins milioane de români în afara granițelor se datorează în cea mai mare măsură impostorilor. De trei decenii, ei comit nestingheriți un adevărat genocid spiritual. Într-o țară în care managementul contraselecției a devenit metoda de guvernare – nu mai contează cât de agramați, de nepricepuți, de proști sunt cei numiți în funcții publice –, senzația pe care o avem este de moarte lentă a unui întreg popor. Contraselecția e boala letală a României, pentru că ea secătuiește rezervorul de inteligență și moralitate care asigură forța oricărei națiuni. Ea suprimă în fașă elitele și performanțele acestei țări.

Acest dezastru poate fi oprit doar prin voință politică și prin asumarea unor decizii ferme. Vă solicităm, deci, să promovați în campania dumneavoastră actele normative care să reglementeze introducerea măsurilor de mai jos și să ne garantați că, odată aleși, le veți adopta urgent:

1. Înființarea unui Registrului Național al Diplomelor (RND), gestionat de o autoritate în subordinea Ministerului Învățământului, care să alcătuiască o evidență informatică (bază de date) accesibilă pe internet oricărei persoane interesate. În Registrul Național al Diplomelor trebuie să figureze toate diplomele de studii emise pe teritoriul României începând cu anul 1990, pentru învățământul liceal, universitar și postuniversitar, atât de stat, cât și privat. Este revoltător și inacceptabil faptul că Ministerul Învățământului nu are niciun control asupra emiterii actelor de studii pe teritoriul României, furnizând instituțiilor de învățământ doar suportul fizic (hârtia) pe care sunt tipărite diplomele!

2. Instituirea obligației legale ca toți angajații din instituțiile de stat să dea declarații pe proprie răspundere, prin care să-și asume, sub sancțiunea legii penale, faptul că actele de studii depuse la angajare sunt autentice. De asemenea, angajatorii să fie obligați să afișeze, pe site-ul fiecărei instituții de stat, listele centralizate cu numele angajaților și elementele de identificare ale diplomelor. Studiile angajaților statului trebuie să fie publice, așa cum sunt și averile lor, verificate de o autoritate națională, pe baza declarațiilor de avere.

3. Modificarea de urgență a art. 14 din Legea 153/ 2017 (cunoscută drept Legea salarizării), în sensul eliminării sporului de doctorat pentru toate persoanele angajate în sistemul public, cu excepția celor care lucrează în domeniile învățământului, cercetării, culturii și sănătății. Este imperios necesar ca titlul de doctor să revină la semnificația lui firească, de atestare a excelenței academice, nu de marcă a „succesului“ social! O astfel de măsură legislativă ar opri inflația de doctorate obținute de persoane cu profesii complet irelevante în raport cu un astfel de titlu academic.

4. Introducerea obligativității postării CV-urilor pe site-urile instituțiilor publice, pentru toate persoanele din sistemul public care ocupă funcții de conducere. De asemenea, instituirea unui model unic de CV, cu norme stricte de completare, pentru toate persoanele angajate în sistemul public. Este revoltător să existe instituții de stat conduse de persoane care au CV-urile „la secret”, guvernanți și politicieni cu biografii care nu pot fi verificate de nimeni. Obligativitatea completării unui model unic de CV ar face imposibilă omiterea unor perioade din biografia profesională, sau redenumirea instituțiilor în care o persoană a lucrat înainte de 1989. Astfel, n-am mai fi siliți să citim în zilele noastre minciunile insultătoare prin care foștii ofițeri de Securitate se prezintă, la depunerea candidaturii sau la numirea în funcții publice, drept „ofițeri de informații“.

5. Redactarea unui Statut al Demnitarului, similar Statutului Funcționarilor Publici, în  care să fie prevăzute standardele de etică și integritate obligatorii pentru persoanele care își depun candidatura, ori sunt numite în funcții în urma procesului electoral. Printre incompatibilitățile care trebuie instituite obligatoriu sunt  condamnările penale pentru fapte de corupție sau alte fapte grave (chiar dacă au fost amnistiate), anchetele penale în curs pentru acte de corupție sau alte fapte grave, precum și colaborarea sau apartenența la structurile represive ale statului comunist, constatată definitiv de o instanță de judecată.

Societatea, noi, cei care vă alegem, suntem îndreptățiți să știm că există un mecanism legal eficient și neșantajabil de control al competențelor și moralității celor care vor ocupa punctele-cheie în societatea românească. Nimeni n-ar urca într-un autobuz condus de cineva care nu are licență de șofer de transport public sau despre care se știe că și-a falsificat licența. Credeți oare că alegătorii dumneavoastră sunt dispuși să se lase pe mâna celor care nu au nici o competență din cele pe care le presupune funcția ocupată prin impostură? „Oamenii care înșală“, impostorii, sunt cei care ne împing astăzi în prăpăd. Nu mai putem să asistăm în tăcere la moartea lentă a acestei țări încăpute pe mâna lor.

Semnatari:  

Radu Cornel Andreica, consilier juridic, Consiliul Civic Local Cluj

Alexander Baumgarten, istoric al filosofiei, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Ioana Bican, profesor univ., Universitatea Babeș-Bolyai

Ana Blandiana, scriitor

Lidia Bodea, director Editura Humanitas

Florin George Călian, cercetător ştiinţific, Centrul de Cercetare Ecumenică Sibiu.

Alexandru Călinescu, profesor universitar emerit, Universitatea „Al.I.Cuza“ Iași, scriitor

Mircea Cărtărescu, scriitor, profesor Universitatea Bucureștiâ

Carmen Chifiriuc, profesor, Universitatea București

Melania Cincea, jurnalist

Cătălin Cioabă, lector dr., Universitatea București

Ciprian Ciocan, Fundația Comunitară Sibiu

Romanița Constantinescu, conf. univ.dr., Universitatea din București, Universitatea din Heidelberg

Robert Coravu, lector dr., Universitatea București

Prof. Univ. Dr. Ioana Crăciun-Fischer, Universitatea din București

Gabriela Creția, profesor emerit, Universitatea București

Anca Dan, cercetător la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică, Franţa

Cristi Danileț, judecător, Asociația „VedemJust“

Ștefan-Marius Deaconu, doctorand, Universitatea din București; secretar general și reprezentant al studenților în Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU)

Oana Gheorghiu, Asociația „Dăruiește Viață“

Dana Jalobeanu, conferențiar Universitatea București

Gabriel Liiceanu, scriitor, profesor emerit, Universitatea București

Liviu Marin, profesor, Universitatea București

Diana Mărgărit, conferențiar, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Al.I. Cuza – Iași

Mircea Mihăieș, profesor, Universitatea de Vest, Timișoara

Ciprian Mihali, profesor, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Mihaela Miroiu, prof. univ. dr. SNSPA

Germina Nagâț, cercetător științific, CNSAS

Alexandru Nicolae, conferențiar universitar, lingvist

Horia-Șerban Onița, președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România

Ioana Pârvulescu, scriitor, profesor Universitatea București

Andrei Pleșu, scriitor

Iosif Pop, economist, inițiator al Consiliul Civic Local Cluj-Napoca

Marian Popescu, profesor universitar, reprezentant al MEN la Consiliul Europei/ETINED, membru al Board-ului IRAFPA (Institutul de Cercetare și Acțiune pentru Frauda și Plagiatul Academic, Geneva)

Cristian Preda, decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București

Raluca Prună, jurist

Antoaneta Sabău, filolog, cercetător științific, Centrul de Cercetare Ecumenică, Sibiu

Ana-Sorana Scutelnicu, profesor, voluntar în cadrul organizației „Voci pentru Democrație și Justiție“

Iulia Stanciu – arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București

Ioan Stanomir, scriitor, profesor Universitatea din București

Vladimir Tismaneanu, profesor, Universitatea Maryland, SUA

Virgiliu Țârău, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai

Carmen Uscatu, Asociația „Dăruiește Viață“

Radu Vancu, scriitor, profesor Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu

Catalin Vasilescu, profesor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, București

Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor, Universitatea București

Smaranda Vultur, scriitoare, conferenţiar universitar

Vlad Zografi, scriitor

Marian Zulean, profesor, Universitatea București