"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanțe și președinte al PNL Sector 1, se află pe lista de candidați eligibili ai liberalilor pentru Camera Deputaților, în București. Într-un interviu acordat pentru Podul.ro, liberalul a prezentat atât bilanțul activității în funcția de secretar de stat în MFP, dar și ce planuri are în cazul în care va reuși să obțină un mandat de parlamentar.
Totodată, Sebastian Burduja a atras atenția că "România are nevoie ca de aer de un răgaz – în fapt, de o rupere permanentă – de la terorismul economic al PSD pentru a-și reface infrastructura – autostrăzi, șosele, căi ferate, spitale, gaz, apă și canalizare – pentru a atrage investiții, pentru ca antreprenorii, companiile, piața liberă să funcționeze nestingherite și să creeze bunăstare de care să se bucure toți românii. (...) Rețeta clasică a PSD a rămas aceeași, după cum se vede și din așa-zisul program de guvernare recent lansat, mai degrabă un program despre cum poate fi România ținută prizoniera corupției, sărăciei și izolării pe plan internațional: promisiuni din pix, momeli populiste, idei fără nicio aplicabilitate sau sursă de finanțare. Tipic lor".
Pe de altă parte, liberalul a menționat faptul că una dintre prioritățile majore ale guvernării liberale este reprezentată de "stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești".
De asemenea, Burduja a precizat că liberalii se axează la guvernare mai ales pe investiții, nu doar pe stimularea consumului precum guvernările pesediste: "După 10 luni din 2020 avem investiții publice record: 35,4 miliarde lei – cea mai mare sumă alocată investițiilor din ultimii 10 ani", a subliniat liberalul.
Reporter: Sunteți de aproape un an secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Care sunt cele mai notabile realizări pe care le-ați avut din această funcție?
Sebastian Burduja: Înainte de a intra în detaliile legate de portofoliul meu, voi puncta cea mai importantă schimbare pe care guvernul PNL și întreaga echipa de la Ministerul Finanțelor Publice, din care fac parte, a adus-o. Este vorba de schimbarea de paradigmă de la un stat jupân la un stat partener. Am preluat mandatul după câtiva ani în care toate tunurile PSD au fost puse pe mediul de afaceri. În care ne-am trezit cu toții, peste noapte, cu legi modificate, ordonanțe care aruncă în aer domenii strategice, schimbări din pixurile unor clienți de partid ajunși în fruntea țării.
Ani de propagandă împotriva investitorilor străini și ani de abuzuri împotriva capitalului autohton. Am reușit foarte rapid să restabilim încrederea și credibilitatea cu toți partenerii de dialog, de la contribuabili la instituții financiare internaționale, Comisia Europeană, OECD etc. Iar acest lucru s-a văzut în proiectele derulate, în dobânzile la care ne-am împrumutat și în rezultate concrete în economia reală.
Una dintre prioritățile noastre majore este stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, lucru posibil inclusiv prin schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor Publice. Coordonez această direcție în MFP și sunt norocos să lucrez cu o echipă de oameni implicați, devotați și profesioniști. Începând cu noiembrie 2019, în baza schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014, au fost aprobate spre finanţare 23 proiecte de investiţii, în valoare totală de aproximativ 1.776,82 milioane lei, care au creat mii de noi locuri de muncă în toată țara. Aceste proiecte generează contribuții directe la dezvoltarea regională a României prin plata de taxe și impozite de 736,13 milioane lei. Până în prezent au demarat deja 11 proiecte de investiţii din cele 23 aprobate spre finanţare.
Mai mult, în luna iulie 2020, pentru a facilita și flexibiliza accesul companiilor la finanțare, a fost modificat şi completat cadrul legal aferent schemelor de ajutor de stat aflate în derulare, destinate stimulării investiţiilor şi creării de noi locuri de muncă: 807 și 332. În urma măsurilor de simplificare a documentației, au fost depuse 11 cereri în doar câteva luni - cât într-un singur an din trecut.
Câteva exemple din domeniile de activitate în care vor fi implementate aceste proiecte de investiții sunt: industria auto, industria aeronautică, industria alimentară şi producția de electrocasnice. Spre comparație, în perioada 2015-2019, media anuală a proiectelor aprobate spre finanțare pe schema 807 a fost de numai 10 proiecte/an.
Un alt proiect important în care am fost implicat în Minister este conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la ANAF. În timp ce în trecut contribuabilii erau obligați și uneori chiar amendați pentru că nu achiziționaseră casele de marcat inteligente, statul român uitase prin sertare proiectul prin care trebuia să alinieze softul ANAF la cerințele de conectare electronică a datelor. În doar câteva luni am reușit să găsim un furnizor de soft, un set de servere pentru stocarea datelor, și am demarat rapid conectarea.
O altă direcție majoră pe care o coordonez se ocupă cu relațiile financiare internaționale și europene. Și aici am deblocat multe proiecte și a fost resetat cadrul de dialog cu partenerii internaționali. Astfel, împreună cu echipa de profesioniști din această direcție, am reușit restructurarea unor proiecte finanțate de instituțiile financiare internaționale pentru a răspunde necesităților generate de pandemia de COVID-19 în cele mai avantajoase condiții pentru România. De asemenea, am inițiat și promovat în regim de urgență modificări legislative necesare accesării mecanismelor de sprijin lansate la nivel european, așa cum este instrumentul SURE, unde România beneficiază de o alocare generoasă de peste 4 miliarde de euro.
Reporter: Care au fost cele mai mari provocări cu care s-a confruntat Guvernul Orban în 2020?
Sebastian Burduja: Pe de-o parte, au fost provocările generate de pandemie. Nu a fost doar cazul României, ci întreaga lume a fost pusă, aproape în același timp, în fața unor situații fără precedent care trebuiau gestionate rapid și fără ca cineva să știe concret ce este de făcut. Țara noastră are însă ceva aparte. Complexitatea acestei crize ne-a pus brusc în fața oglinzii și ne-a arătat toate vulnerabilitățile României cauzate de modelul implementat de guvernările anterioare: creșteri masive de cheltuieli pentru consum, un stat tot mai mare și mai ineficient, taxe peste taxe pentru mediul privat, cu descurajarea inițiativei private.
Regulile economiei libere sunt simplu de înțeles: nu poți cheltui dacă nu produci, nu poți da de unde nu ai. În acest context, puteam să continuăm cu măsurile pro-ciclice care să țină economia captivă sub mirajul consumului, sau puteam să clădim un model bazat pe investiții, competitivitate, transformare tehnologică și digitalizare. Am ales a doua opțiune. Doar un exemplu care arată că această schimbare a început: după 10 luni din 2020 avem investiții publice record: 35,4 miliarde lei – cea mai mare sumă alocată investițiilor din ultimii 10 ani.
În același timp, ne-am confruntat cu barajul de grenade populiste aruncate aproape zilnic către Guvern și către milioanele de români de majoritatea toxică PSD din Parlament (și alte instituții conexe). Rețeta clasică a PSD a rămas aceeași, după cum se vede și din așa-zisul program de guvernare recent lansat, mai degrabă un program despre cum poate fi România ținută prizoniera corupției, sărăciei și izolării pe plan internațional: promisiuni din pix, momeli populiste, idei fără nicio aplicabilitate sau sursă de finanțare. Tipic lor.
A trebuit să gestionăm, dincolo de pandemie, toate aceste provocări generate în mod intenționat de PSD. Era momentul să avem o clasă politică responsabilă, care să înțeleagă odată pentru totdeauna că românii nu au nevoie de circ, ci de dezvoltare. PNL a fost singurul partid dispus să-și asume guvernarea în momentul critic de acum un an și pe parcursul pandemiei, cu toate costurile politice derivate. Aceasta este realitatea.
Reporter: Ce previziuni economice ne puteți oferi pentru anul 2021, luând în considerare că 2020 a fost marcat atât de o criză sanitară, cât și economică?
Sebastian Burduja: Anul viitor va fi un an de stabilizare, după un 2020 plin de surprize. Toate sursele indică faptul că vom avea un vaccin anul viitor, așa că partea epidemiologică va începe să fie ținută sub control. În economie vom vedea reveniri, unele dintre ele spectaculoase, vom vedea câștigătorii acestei crize, dar și supraviețuitorii.
Anul viitor vine cu o oportunitate extraordinară pentru România. Avem pe masă o sumă impresionantă de la Europa, fără precedent și, probabil, fără egal în următoarele exerciții financiare: 80 de miliarde de euro pentru România, în bună măsură granturi nerambursabile. Nu e vorba doar de mulți bani, ci de fonduri care țin cont, mai mult ca oricând, de nevoile țării. Alocarea României pentru politica de coeziune este cu 7% mai mare față de cea din actualul exercițiu bugetar, iar politica de coeziune este cea mai importantă dimensiune pentru România pentru că permite continuarea și finalizarea investițiilor majore în infrastructura conectivă, în domeniul sanitar (spitale), în educație (școli, grădinițe etc.). Adică exact ceea ce ne lipsește și ne ține în loc cel mai mult azi.
Avem, de asemenea, șansa unică de a pleca din bloc-start în noua economie post-coronavirus. Pentru asta avem nevoie de un plan. Am detaliat soluțiile mele în cartea publicată recent la Editura Litera, pe care vă invit să o citiți: Planul pentru România - Șapte revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem.
Reporter: PSD acuză PNL că în cazul în care va guverna și în 2021, taxele și impozitele se vor mări, iar șomajul va fi, îl citez pe Ciolacu, “galopant”. Cum răspundeți acestor acuzații?
Sebastian Burduja: Sunt doar încercări de manipulare care nu mai păcălesc pe nimeni. PSD face același circ trist ca și până acum, mințind românii doar de dragul scorului electoral. Am încredere, însă, că românii vor vedea adevărul. Reiau ce au spus premierul României, Ludovic Orban, și ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu: nu creștem taxe. Guvernul Orban a scos taxe introduse de PSD și nu are de gând să crească taxele doar pentru venituri în plus. Vom crește veniturile prin creșterea colectării, digitalizare și informatizare. Sunt soluțiile potrivite pentru România, cu atât mai mult în mijlocul unei crize, când avem nevoie de măsuri anticiclice pentru stimularea economiei.
Reporter: Ce ar însemna pentru România ca PSD, în urma alegerilor parlamentare, să revină la guvernare?
Sebastian Burduja: Știm exact ce ar însemna pentru că am trăit acest film în perioada 2017-2019. Am uitat așa de repede? PSD ar încerca din nou să îngenuncheze justiția, să submineze economia și să torpileze bugetul țării, cu măsuri populiste fără susținere bugetară. Patru ani fără reforme instituționale și fără o dezvoltare reală a României. Patru ani nu doar irosiți, ci patru ani de regres masiv pe toate planurile.
România are nevoie ca de aer de un răgaz – în fapt, de o rupere permanentă – de la terorismul economic al PSD pentru a-și reface infrastructura – autostrăzi, șosele, căi ferate, spitale, gaz, apă și canalizare – pentru a atrage investiții, pentru ca antreprenorii, companiile, piața liberă să funcționeze nestingherite și să creeze bunăstare de care să se bucure toți românii. Pentru a ne relua locul meritat în NATO și UE, recâștigând încrederea partenerilor noștri strategici.
Reporter: Candidați la alegerile parlamentare pentru un post de deputat. Care sunt obiectivele pe care vreți să le îndepliniți din respectiva funcție?
Sebastian Burduja: În primul rând, voi fi un vector pentru dezvoltarea României prin sprijinirea mediului privat și a investițiilor. Voi continua misiunea începută la Ministerul Finanțelor Publice, de a facilita dialogul mediului de afaceri cu decidenții politici și voi urmări adaptarea legislației la realitățile economice și sociale actuale, într-un cadru coerent și predictibil.
O altă cauză de suflet privește întoarcerea acasă a milioanelor de români din diaspora. Încă din 2013, prin Liga Studenților Români din Străinătate, am pus în dezbatere publică o propunere de strategie națională pentru brain regain. Se regăsește aici și rămâne un reper prin calitatea soluțiilor propuse, bazate pe cele mai bune practici la nivel global. Din Parlamentul României putem pune la punct un adevărat plan național pentru sprijinirea revenirii în țară a românilor alungați de hoție și impostură în epoca roșie.
Alte subiecte de interes pentru mine și de importanță vitală pentru dezvoltarea României: încurajarea urbanizării și a zonelor metropolitane dinamice; îmbunătățirea proceselor de management a investițiilor publice, pe tot ciclul de proiect; accelerarea absorbției fondurilor europene; introducerea bugetării multianuale, pentru facilitarea unui cadru predictibil de la an la an pentru proiectele de infrastructură; crearea unui cadru instituțional coerent pentru atragerea de investiții străine, respectiv pentru sprijinirea internaționalizării firmelor românești.
În fine, vă garantez că voi avea un mandat transparent și bazat pe dialog permanent. E momentul ca românii să fie reprezentați în Parlament de oameni competenți și integri, care să le reprezinte interesele cu demnitate.
Reporter: A fost publicată în Monitorul Oficial legea privitoare la confiscarea extinsă a averilor ilicite. Este un subiect care s-a înrădăcinat în mentalul colectiv al românilor, cetățenii privind consternați cum de 30 de ani justiția a fost adesea oarbă în timp ce anumite personaje au profitat prin căi mai mult decât murdare și s-au îmbogățit. Care este planul actualei guvernări, mai ales al Ministerului de Finanțe, pentru a pune în aplicare această lege atât de așteptată de către românii cinstiți?
Sebastian Burduja: Urmează normele de aplicare a acestei legi și câțiva pași importanți pentru a stabili modalitățile de aplicare, inclusiv prin identificarea acelor investigatori financiari care să se ocupe de identificarea și confiscarea averilor ilicite. Nu este un lucru simplu dar, din nou, experiența altor state ne arată că se poate face. Este o lege mult așteptată de români și trebuie să fie operaționalizată cât mai urgent. Susțin din toată inima acest demers, pentru a nu mai exista niciodată în România situațiile în care prindem hoții asupra faptelor, dar ne trezim că nu putem să le luăm banii pentru că nu mai au nimic pe numele lor.
Reporter: O întrebare din partea revoluționarilor. Aveți în plan vreun proiect, în caz că ajungeți Parlament, pentru a cinsti memoria eroilor și mai ales a celor care au luptat cu regimul comunist?
Sebastian Burduja: Aș vrea să știu, înainte de toate, care sunt proiectele revoluționarilor pentru a cinsti memoria eroilor anticomuniști, pentru că le voi sprijini activ din Parlament. În cartea mea, de pildă, am povestit despre Cimitirul Eroilor Revoluției, unde merg din când în când să aprind o lumânare. Cred că o vizită aici ar trebui să fie inclusă în programul elevilor de școală generală din București, dacă nu din toată țara. În același timp, cred că eroii Revoluției Române și toți luptătorii împotriva regimului odios comunist merită un monument / un memorial într-o zonă simbolică din București. Nu doar pentru a le cinsti memoria, ci pentru a nu mai permite niciodată României să fie sugrumată sub bocancii grei ai bolșevismului.
Reporter: Pentru ca proiectele pe care vi le-ați propus să fie adoptate este nevoie de sprijin politic. În ultima perioadă, dar nu numai, s-au putut observa anumite contre între PNL și USR. În acest context, cum vedeți colaborarea cu USR, dar și PMP după alegerile parlamentare în vederea unei viitoare guvernări?
Sebastian Burduja: Partidul Național Liberal este singura forță politică în stare să bată PSD la aceste alegeri. Sondajele pe bune sunt foarte clare, iar acest lucru s-a văzut și la alegerile prezidențiale, și la alegerile locale. Sub nicio formă nu putem permite PSD să iasă pe primul loc în aceste alegeri parlamentare, pentru că ar fi cea mai mare palmă pe obrazul democrației românești, pentru care înaintașii noștri au plătit cu sângele lor. Așadar, pentru mine opțiunea este clară și înseamnă seriozitatea, competența și valorile autentice de dreapta ale PNL.
Dincolo de asta, îmi doresc ca forțele binelui să fie pe aceeași lungime de undă, să lase orgoliile sau cerințele absurde și să lucreze pentru binele românilor. Alegerile locale ne-au arătat că se pot face compromisuri pentru același scop: o guvernare în sprijinul românilor. Ca să putem avea patru ani de dezvoltare, de stabilitate, de credibilitate, trebuie să câștigăm definitiv războiul declarat de PSD competenței și bunului-simț.
De aceea, alegerile din 6 decembrie sunt un test național. Nu doar pentru Partidul Național Liberal, ci pentru toți românii: suntem în stare să ne croim o altă soartă? E timpul, acum ori niciodată.
