O serie de reprezentanți ai societății civile lansează un apel sugestiv (în fapt, e vorba despre un veritabil semnal de alarmă) adresat atât candidaților proeuropeni la funcția supremă în stat, cât și electoratului din R.Moldova. Obiectivul principal vizează găsirea unei soluții comune care să cauzeze învingerea rusofilului Igor Dodon în alegerile prezidențiale care ne bat la ușă.
Concret, candidaților proeuropeni li se solicită să își asume public o serie de 10 deziderate considerate esențiale de alegătorii unioniști cu vederi europene, segment din ce în ce mai însemnat dincolo de Prut, acest decalog plecând de la următorul principiu imperativ categoric: ”Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și integrarea în spațiul românesc devine obiectiv strategic de coeziune socială, de solidaritate și unitate națională, de civilizație și dezvoltare”.
Podul.ro vă prezintă în integralitate apelul semnat de Mișcarea Civică Europeană, Sfatul Țării-2, Congresul Profesorilor și Consiliul Mondial Român, sucursala Basarabia:
”Parcursul european al Republicii Moldova, reîntoarcerea în spațiul identitar al devenirii noastre naționale, limba oficială a statului – limba română și simbolul național „Tricolorul” au fost fixate pentru totdeauna în Declarația de Independență din data de 27 august 1991. Însă drumul nostru firesc spre libertate și unitate a fost stopat de forțele imperiale revanșarde, care au declanșat războiul din 1992. Și astăzi, R. Moldova mai stă țintuită în tranșeele de la Nistru și nu se poate dezvolta și moderniza.
Fruntașii Mișcării de Renaștere Națională, un grup de deputați din Primul Parlament și reprezentanții societății civile, conștienți de responsabilitatea istorică ce le revine, se văd obligați de a constata cu regret, că odată cu scurgerea timpului, majoritatea absolută a politicienilor a abandonat Programul de Renaștere Națională și a dat foc Declarației de Independență, ca cel mai important document și obstacol în capturarea statului de grupările mafiote de la putere. Dar, flacăra aprinsă de sutele de mii de moldoveni în perioada deșteptării naționale și dorința lor de a trăi liber în „spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale” s-a extins de la an la an și cuprinde în prezent peste 35 la sută din electorat. Acești alegători sunt adepții conștienți ai reîntregirii poporului român și promovează deschis și legal idealul UNIRII.
Electoratul unionist este cel mai conștient – știe exact ce-și dorește, încotro merge și unde trebuie să ajungă. Acest electorat este atașat cel mai tare și de ideea integrării europene a Republicii Moldova. Electoratul unionist nu poate fi mințit și manipulat la nesfârșit. El nu este înregimentat în partide politice și nu crede orbește în declarațiile liderilor de partid.
Electoratul unionist și-a dorit mult, în acest scrutin prezidențial, un singur candidat din afara partidelor politice, un candidat susținut de toți proeuropenii, un candidat care să-l învingă din primul tur pe Dodon. Nu a fost să fie…
Astăzi suntem martorii ‹bătăliilor› pentru acest electorat. Dacă unii candidați își plasează destul de iscusit mrejele electorale, alții declară deschis: ‹Oricum veți vota pentru mine! În caz contrar veți fi conduși încă patru ani de Dodon!› Considerăm contraproductive asemenea abordări și mesaje, ca și cele direcționate împotriva unioniștilor, deoarece ele nu motivează și nu încurajează prezența la vot.
Ar fi bine ca pretendenții la postul de președinte să nu neglijeze lecția de la alegerile locale din municipiul Chișinău, când românii din capitală nu au dat curs apelurilor liderilor partidelor unioniste de a susține necondiționat candidatul de orientare „proeuropeană” la funcția de primar general.
Ține de datoria noastră să semnalăm din timp o stare de spirit care domină electoratul unionist de acasă și din diasporă.
Participarea unioniștilor la alegeri nu va fi una orbească și nu se va face la comanda liderilor de partide. Electoratul unionist trebuie motivat inteligent, altminteri există riscul că mulți dintre ei vor completa rândurile absenteiștilor. Ei au nevoie de o reprezentare onestă, asumată de candidați.
Electoratul unionist va participa activ și va vota un candidat anti-Dodon doar dacă acesta va susține plenar dezideratele fixate în Declarația de Independență și în Acordul de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Candidatul susținut de unioniști trebuie să-și asume următoarele principii programatice:
1. Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și integrarea în spațiul românesc devine obiectiv strategic de coeziune socială, de solidaritate și unitate națională, de civilizație și dezvoltare;
2. Se renunță oficial la orice forme de promovare a federalizării RM. Modelul statului de drept din UE se transplantează în R. Moldova și devine prioritate a programului de guvernare. Pentru eradicarea corupției se acceptă crearea de instituții după modelul românesc, gen DNA, DIICOT etc ;
3. În conformitate cu spiritul Declarației de Independență se recunoaște caracterul românesc al statului R. Moldova. Politicile identitare se vor baza pe adevărurile științifice și istorice, pentru moment, fiind valabil conceptul «două state, un singur popor»;
4. Se recunoaște că pentru R. Moldova cea mai scurtă cale de integrare în spațiul european și românesc este un Tratat interstatal de fraternitate și de parteneriat privilegiat cu România, iar securitatea R. Moldova poate fi reală doar în spațiul occidental și euro-atlantic;
5. Proiectele de armonizare, omogenizare și standardizare a infrastructurii politice, administrative, economice, culturale, mediatice, educaționale din cele două state românești, sunt promovate și devin parte integrantă a Programelor de guvernare de la Chișinău și București;
6. Se acceptă reforma teritorial-administrativă în baza principiilor europene de descentralizare, rentabilitate și autonomie financiară;
7. Va fi promovat un Program național de cultivare a identității naționale românești și de eradicare a propagandei imperiale, a românofobiei și eurofobiei;
8. Grupurilor etnice de pe teritoriul R. Moldova li se garantează toate drepturile, în conformitate cu directivele și standardele europene;
9. Se renunță la demersurile subversive și străine de republică prezidențială. Se susține readucerea la dimensiunile reale a instituției prezidențiale și se acceptă transformarea edificiului actual al Președinției în Monument și Muzeu al Mișcării de Eliberare și Renaștere Națională;
10. Solidaritatea națională, socială, economică și etno-culturală devine garanția dezvoltării statului de drept, a rezistenței în fața crizelor cronice, a utilizării eficiente a resurselor UE pentru o modernizare rapidă și integrare ireversibilă în spațiul românesc și european.
Asumarea acestor deziderate de către candidații proeuropeni, cu siguranță va motiva și duce la mobilizarea electoratului românesc și, în sens larg, proeuropean, pentru garantarea alegerii unui președinte al Republicii Moldova, capabil să contribuie la o reformă autentică, bazată pe principiile civilizației europene, să aducă speranța, încrederea, dreptatea, solidaritatea națională, pacea, prosperitatea și buna înțelegere între cetățeni.
Mișcarea Civică Europeană
Sfatul Țării-2
Congresul Profesorilor
Consiliul Mondial Român, sucursala Basarabia