Investigație explozivă. Kremlinovici: Pe cine sună Dodon la Moscova și ce documente secrete a trimis la FSB și GRU. Maia Sandu și Andrei Năstase, în vizorul serviciilor secrete rusești. Episodul 1

Începând de astăzi, Podul.ro vă prezintă, episodic, o serie de investigații Dossier Center, anchete care demantelează modul programatic, brutal și hibrid prin care Kremlinul intervine, în mod uzual, în politica internă a Republicii Moldova, marea miză urmărită de serviciile secrete ale Moscovei fiind asigurarea unui nou mandat de președinte pentru rusofilul, socialistul și românofobul Igor Dodon.   

Din cele ce urmează veți afla, cu nume și prenume, cine sunt curatorii Kremlinului care lucrează la dosarul moldovean, dar și pe cine telefonează Dodon la Moscova. Nu în ultimul rând, vă vom prezenta și o serie de informări/documente secrete pe care același Dodon le-a trimis generalului de informații Vladimir Cernov, personajul aflat la conducerea direcției administrației prezidențiale pentru relații interregionale și culturale cu o serie de țări-țintă.

Într-un episod viitor vă vom dezvălui identitatea agenților care lucrează în ”departamentul Moldova” din Staraia ploșadi și adună materiale/informații compromițătoare despre politicienii de la Chișinău, Tiraspol și Comrat.

Podul.ro vă prezintă dezvăluirile Dossier Center:

Cum interferează Kremlinul cu politica internă a țărilor vecine. Partea a cincea: „Mămăliga de la Kremlin”

La întâlnirea recentă de la Soci cu cel care acum este deja fostul președinte al Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, Putin a declarat: „Noi nu ne amestecăm niciodată în politica internă a vecinilor noștri și nici în cea a altor țări”.

Cu toate acestea, documentele de lucru din secretariatul generalului de informații Vladimir Cernov, aflat la conducerea direcției administrației prezidențiale pentru relații interregionale și culturale cu alte țări, dovedesc cu prisosință exact contrarul: Kremlinul nu doar că a constituit rețele extinse de vectori de influență în statele din fosta URSS, ci și interferează activ cu alegerile parlamentare din Georgia, alimentează opoziția și recrutează oameni politici, figuri publice și jurnaliști din Armenia și Azerbaidjan.

Astăzi vom discuta despre curatorii de la Kremlin care lucrează în dosarul moldovean. Din acest episod veți afla pe cine sună președintele Moldovei Igor Dodon la Moscova și ce documente secrete îi trimite generalului Cernov, precum și cine lucrează în cadrul „departamentului Moldova” din Staraia ploșadi și adună materiale compromițătoare pentru politicienii de la Chișinău, Tiraspol și Comrat.

La 01 noiembrie, în Moldova vor avea loc alegerile prezidențiale. Președintele în funcție, Igor Dodon, și fostul premier Maia Sandu sunt considerați principalii candidați. Potrivit sondajelor preliminare, 30,9% dintre respondenți intenționează să voteze cu Dodon, în timp ce pe Sandu o susțin 19,3%. Renato Usatîi, liderul „Partidului nostru” și Andrei Năstase, fostul ministru pentru afaceri interne, se numără și ei printre candidații înregistrați.

Așa cum reiese din documentele generalului Cernov puse la dispoziția Centrului „Dossier”, o parte dintre candidați au fost puși sub lupă încă de acum câțiva ani. Din fișa informativă a Maiei Sandu putem să aflăm că:

„în cercurile de experți este cunoscută ca având o orientare deschis pro-occidentală, pentru conexiunile locale cu V. Filat și pentru că desfășoară o politică de românizare a instituțiilor de învățământ moldovene. S-a exprimat împotriva controlului exercitat de Partidul Democrat din Moldova/PDM asupra justiției, procuraturii și sistemului judecătoresc al Republicii Moldova/RM. Are legături locale cu SUA, participă la activități sponsorizate de ONG-uri americane. Este percepută de Occident drept unul dintre candidații la postul de prim-ministru al RM cu cele mai multe perspective”.

În biografia lui Renato Usatîi s-a subliniat în mod special preferința sa pentru Moscova:

„R. Usatîi pledează în mod constant în favoarea menținerii relațiilor economice, politice, culturale, duhovnicești și umanitare locale cu Rusia. Este deschis către o cooperare constructivă cu partea rusă. Pledează pentru menținerea modului de viață moldovean tradițional și împotriva ‹valorilor europene› impuse de autorități, inclusiv în domeniul egalității minorităților sexuale. Susține contactele locale cu Marchel, Episcopul de Bălți și Fălești”.

Cu toate acestea, în ultimul timp, relațiile dintre Usatîi și Moscova s-au răcit vizibil: în luna aprilie a acestui an, MAI rus l-a acuzat pe politician in absentia de implicare în comunitatea criminală și de desfășurare de operațiuni valutare cu documente false, iar în vară a fost dat în căutare internațională și federală. Potrivit versiunii anchetei penale, Usatîi era membru al mafiei ruse, care, în anii 2013-2014 a scos ilegal din Rusia, prin intermediul băncii moldovene Moldindconbank, peste 500 de miliarde de ruble, în cadrul așa-numitului „laundromat moldovenesc”. 

Nu a fost găsită nicio informație aparte referitoare la Andrei Năstase. În schimb, în arhive a fost găsit un raport detaliat al dezbaterilor televizate preelectorale din 2018 dintre acesta și un alt candidat la postul de primar al Chișinăului, socialistul rusofil Ion Ceban, care a și câștigat Primăria:

„A. Năstase este ceva mai încordat, ușor greoi, vorbește pe un ton mai tăios și mai agresiv, face uz constant de lozinci politice. În același timp, se simte că a prins curaj în timpul acestei campanii și că tânjește să câștige”.

 „A. Năstase este prins în retorica anti-Plahotniuc, care stă la baza campaniei sale. În termeni de conținut, el este complet gol. În termeni de carismă externă, îi este inferior lui I. Ceban. Evident, se bazează pe mobilizarea electoratului de dreapta și pro-român”. 

Prima fișă informativă referitoare la viitorul președinte al Moldovei, Igor Dodon, se afla pe masa generalului Cernov în septembrie 2014. La acea vreme, Dodon reușise deja să lucreze ca președinte al Bursei Universale de Mărfuri, ministru al economiei și comerțului, deputat din partea Partidului Comuniștilor (PCRM), iar apoi ca președinte al Partidului Socialiștilor (PSRM):

„În cercurile politice din Moldova, I. Dodon are reputația unui politician care nu inspiră încredere și care pune înainte de toate propriile interese și ambiții. Potrivit materialelor ‹WikiLeaks›, participând la alegerile anticipate din iulie 2009 din partea PCRM, Dodon i-a comunicat ambasadorului SUA în RM planurile sale privind părăsirea acestei formațiuni politice după alegeri și înființarea unui nou partid de centru-stânga, care ar putea să se alieze cu celelalte forțe necomuniste pentru a alege președintele țării”.

După toate aparențele, această caracteristică i-a mulțumit pe curatorii de la Kremlin, iar Dodon „cel de neîncredere” a fost luat în strânsă custodie: membrii „departamentului Moldova” întocmesc anual pentru conducere rapoarte detaliate asupra activității acestuia. Ultimul raport, care seamănă mai degrabă cu lista „faptelor bune înfăptuite de Dodon”, a fost pregătit în decembrie 2019:

„8 iunie – conform recomandărilor lui D. Kozak [reprezentantul special al președintelui Federației Ruse/FR pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu Moldova – „Dossier”], a refuzat încheierea de acorduri secrete cu V. Plahotniuc și a susținut semnarea de către PSRM și ACUM [de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, din care face parte Dodon și de către coaliția partidelor pro-europene – „Dossier”] a acordului politic privind cooperarea și formarea majorității parlamentare și a guvernului din rândul acestora”.

„19 iunie – în cadrul interviului acordat postului de televiziune „Rossia 24”, a menționat importanța unei politici externe echilibrate și „revenirea la un dialog normal cu FR.

„24 august – a patronat evenimentele solemne care au avut loc la Chișinău cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea Moldovei de fascism și s-a întâlnit cu S. Șoigu, care a fost prezent cu ocazia unei vizite neoficiale de participare”.

„18 septembrie – a participat la o reuniune cu D. Patrușev [fiul șefului Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, ministrul agriculturii din FR – „Dossier”], în timpul căreia a salutat reluarea lucrărilor MPK [comisiei interguvernamentale moldo-ruse – „Dossier”], precum și semnarea Protocolului reuniunii”.

De notat că opoziția l-a învinuit pe Dodon nu doar o dată de încheierea de înțelegeri secrete cu Kremlinul, în cadrul cărora, după toate aparențele, Dodon a promis reducerea contactelor Moldovei cu SUA, NATO și Europa și reorientarea țării de la parcursul pro-occidental către un parcurs pro-Kremlin. Dodon însuși a afirmat în repetate rânduri că pledează pentru menținerea relațiilor de bună vecinătate cu UE și pentru reluarea parteneriatului strategic cu Rusia.

Totuși, așa cum indică documentele generalului Cernov, președintele Moldovei și cercul său apropiat se află sub influența Kremlinului – în special în ceea ce privește pașii făcuți de Chișinău în materie de politică externă.

Astfel, în februarie 2019, cu trei zile înainte de intervenția din cadrul Conferinței de Securitate de la München, Dodon i-a transmis generalului Cernov, prin intermediul ambasadorului rus în Moldova, Oleg Vasnețov, textul discursului său și prezentarea proiectului „Marele pachet pentru Moldova” – o serie de măsuri menite să reglementeze conflictul din Transnistria și să dezvolte cooperarea simultană a țării atât cu Occidentul, cât și cu Rusia.

„Stimate Vladimir Aleksandrovici, vă trimitem materialele obținute astăzi, 12 februarie, de la președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care stau la baza intervenției sale din cadrul Conferinței privind Politica de Securitate de la München din 15-17 februarie a.c.” – a raportat către Staraia ploșadi ambasadorul Vasnețov, cu promptitudine.  

„Eu promovez principiul unei politici externe echilibrate. Ne menținem relațiile cu Europa, acordurile pe care le-am semnat, dezvoltăm aceste acorduri, însă restabilim relațiile cu Rusia, nu întreprindem acțiuni anti-ruse sau anti-europene sau anti-americane” – a afirmat Igor Dodon la München, trei zile mai târziu.

Informarea ambasadorului Rusiei către Cernov privind obținerea documentelor de la Dodon. Sursa: Centrul „Dossier”

S-a dovedit că președintele Dodon nu numai că îi trimite generalului Cernov documente secrete, ci și că sună suficient de des la Moscova. Potrivit datelor din facturile telefonice puse la dispoziția Centrului „Dossier”, printre corespondenții săi se numără fostul director adjunct al SVR, Iuri Zubakov, care a activat ca ambasador al FR în Moldova în anii 2003-2004, fostul secretar de stat din MAE rus, în prezent senator, Grigori Karasin, directorul Vneșeconombank, Igor Șuvalov, directorul Sberbank, Gherman Gref și scriitorul apropiat Kremlinului, Aleksandr Prohanov.

Printre ceilalți abonați s-au descoperit numărul de telefon al ofițerului SVR Serghei Skripnikov și cel al columnistului publicației „The Moscow Times”, Vladimir Frolov.

Până să își înceapă activitatea la ziar, Vladimir Frolov a lucrat în cadrul ambasadelor ruse din străinătate, trăind și în prezent într-o locuință instituțională destinată cadrelor serviciilor de informații, situată pe Bulevardul Miciurin. Acesta se autointitulează „expert în probleme de politică internațională”, publică articole în „Vedomosti” și în publicația rusă „Forbes” și apare pe postul de televiziune „Dojdi”. Potrivit documentelor, Frolov urmărește știrile de la Chișinău și trimite buletine operative „departamentului Moldova”.

Vladimir Frolov. Sursă: postul de televiziune „Dojdi”

Ofițerul de informații externe Serghei Skripnikov este detașat la departamentul postului internațional NTV-Mir, acestuia fiindu-i interzisă intrarea în Ucraina. În 2017, la rugămintea generalului Cernov, Skripnikov a ajuns la un acord cu conducerea NTV cu privire la difuzarea unui film documentar despre fostul rezident al Direcției Generale 1/DG1 a KGB la Helsinki, general-maior Felix Sutârin (în Finlanda, Sutârin a folosit documente de acoperire pe numele diplomatului Karasev și a fost șeful lui Serghei Ivanov și a lui Vladimir Cernov). Cu toate acestea, filmul regizat de Nadejda Abramova nu a fost pe placul unui cadru provenit din rândul comunității de contrainformații militare din cadrul KGB, Igor Novikov, aflat în funcția de director al departamentului de protecție corporativă a NTV, iar premiera nu a mai avut loc.

În pofida relațiilor strânse, Staraia ploșadi nu este întotdeauna mulțumită de Dodon. În decembrie 2017, acesta a reușit să îi supere serios pe curatorii de la Kremlin, vorbind în ajunul vizitei la Moscova despre un complot al serviciilor de informații ruse împotriva sa. Potrivit sursei „Dossier” din cadrul direcției, generalul Cernov nu s-a supărat în glumă și, la mânie, a afirmat despre președintele Moldovei că este un nemernic și reprezentant al comunității LGBT. Cel mai probabil, în timpul vizitei ulterioare de la Moscova cu președintele Moldovei, au avut loc discuții de clarificare, iar Dodon nu și-a mai permis să facă afirmații tăioase la adresa serviciilor de informații ruse.

Pe lângă Dodon, curatorii de la Kremlin întocmesc fișe informative (sau, cum le numesc în Staraia ploșadi, „informări biografice”) și pentru miniștrii și deputații moldoveni, pentru primarii orașelor și figurile publice. Pe lista de documentare se află 12 politicieni de la Chișinău și zece din regiunea autonomă Găgăuzia. În câteva rapoarte au fost adunate materiale compromițătoare și detalii intime (din considerente etice, „Dossier” nu va publica aceste documente).

Mai mult, are loc o monitorizare minuțioasă a publicațiilor jurnaliștilor, blogger-ilor, canalelor populare de Telegram și a postărilor cetățenilor de pe rețelele de socializare. În majoritatea buletinelor informative figurează canalele de Telgram „Bașnia Dodona” [n.t. în traducere: Turnul lui Dodon], „Ghenii Karpat” [n.t. în traducere: Geniul Carpaților], „Mamalâga i karantin” [n.t. în traducere: Mămăliga și carantina], „Hroniki zahvacennovo gosudarstva” [n.t. în traducere: Cronicile statului capturat”], etc.

Informațiile acumulate sunt analizate, iar ulterior sunt incluse în note-raport și buletine operative pentru conducere. Administrația de la Kremlin urmărește îndeaproape și activitatea organizațiilor non-guvernamentale din Moldova, finanțate din străinătate. Printre altele, în rapoartele operative a fost identificată fișa informativă a organizației GenderDoc-M, care apără drepturile comunității LGBT+.

Din aceleași desfășurătoare telefonice ale lui Dodon rezultă că acesta apelează regulat numerele de telefon cu configurație de Moscova +7903969**** și +7495980****. Potrivit descoperirilor Centrului „Dossier”, ambele numere de telefon aparțin adjunctului generalului Cernov – curatorul principal al Moldovei, Igor Maslov.

De la stânga la dreapta: adjunctul lui Cernov, Vladimir Bocearnikov, generalul Vladimir Cernov, curatorul țărilor baltice Evgheni Umerenkov, curatorul Moldovei Igor Maslov, adjunctul lui Umerenkov, Vadim Smirnov. Foto: Centrul „Dossier”

Va urma