Să punem statul obez la slăbit: putem începe tăindu-i lui Dorneanu sporurile de 12.000 lei/ lună

Domnul Valer Dorneanu este un exemplu. Exemplul perfect a ceea ce înseamnă un stat care răsplătește slugărnicia și impostura.

CV-ul domnului Dorneanu ne arată că are zero merite profesionale și că întrega sa carieră a slujit comuniștii corupți, atât pe vremea lui Ceaușescu, cât și pe vremea lui Adrian Năstase sau Liviu Dragnea. Pentru aceste false merite, azi, domnul Dorneanu este președinte al Curții Constituționale și, la salariul de la stat, mai adaugă și două pensii speciale uriașe, de deputat și de magistrat. Presa a scos la suprafață, zilele trecute, faptul că domnul Dorneanu nu se satură cu salariu și două pensii, mai încasează și niște sporuri uriașe, de 12.000 lei/ lună, pentru praf și solicitare neuropsihică.

Ca o paranteză, uitați-vă pe cine promovează mult-hulitul președinte Trump la Curtea Supremă de Justiție a SUA: o doamnă impecabilă profesional, Amy Barrett, care și-a luat B.A.-ul (Bachelor of Arts) cu magna cum laude și doctoratul în drept cu summa cum laude. Are șapte copii, dintre care doi sunt înfiați din Haiti. Așa arată o promovare bazată pe merite, a unui om bun. Iar celor care-mi spun că astfel de oameni găsim în SUA, le răspund că sunt destui juriști corecți și bine pregătiți și-n România, totul este ca clasa politică să vrea să-i identifice și să-i promoveze.

Revenind la eternul domn Dorneanu, toți știm că dânsul nu-i un caz singular. Statul român este plin de birocrați care taie frunză la câini printr-un birou, dar încasează sporuri ridicole. De praf. De antenă (adică îi afectează radiațiile...). De stres...Guvernul de dreapta, deși confruntat cu pandemia, n-a îndrăznit să-i pună la slăbit, figurativ vorbind, pe acești birocrați inutili. Nu s-a atins de sporurile lor, ba dimpotrivă, a inventat altele și altele...La sfârșit de august, cheltuielile cu personalul bugetar reprezentau deja 6,8% din PIB, mai mult ca pe vremea regimului PSD-Dragnea. Se va ajunge ca peste 10% din PIB să se ducă pe plata funcționărimii și uriașului aparat bugetar. De aceea se împrumută Guvernul în neștire: ca să acopere salariile care cresc, cresc și nu se mai opresc...

Acest stat supraponderal a devenit o povară prea mare pentru contribuabilii români: prea mulți bugetari care taie frunze la câini, prea mulți pensionari speciali, prea multe secretare, șoferi, mașini de serviciu, vile de protocol și spitale cu circuit închis. Sub povara lor, contribuabilul român se sufocă. Avem de ales: menținem acest sistem și îi ucidem pe antreprenorii care-l susțin financiar sau susținem munca și inițiativa privată și tăiem în carne vie din această rețea de privilegii. Eu, ca antreprenor și om de dreapta, știu exact ce ar trebui făcut.