Consilierul BNR Eugen Rădulescu lansează acuzații dure la adresa PSD și a sindicatelor: „Ne îndreptăm spre dezastru! (PSD) Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele” / „Vom mânca iarbă și scoartă de copac”

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Muguru Isărescu, a lansat în spațiul public un mesaj cutremurător, pe care l-a reluat ulterior într-o altă postare pe Facebook, pentru ca cetățenii, dar mai ales politicienii și sindicatele să aibă dimensiunea reală a dezastrului economic care amenință România. 

Specialistul nu a ezitat să indice și principalul vinovat - PSD despre care a precizat că a  „a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern”.

Redăm integral mai jos mesajele consilierului BNR:

Avertismentul nr. 1: „Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo.

Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor. Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? Domnilor, treziți-vă! Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre – iar asta pentru mulți ani de aici înainte!

Jumătate din datoria noastră publică este în valută. La cursul de azi, cam 30% din PIB. Doar că, după ce țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar se va duce de-a berbeleacul, iar datoria în valută se va umfla. Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea – vom mânca iarbă și scoartă de copac.

Eu personal nu cred că smintiții care ne împing în această direcție chiar vor câștiga vreodată alegerile. Și dacă o vor face, tot același va fi dezastrul, dacă nu cumva mai mare, pentru că, până la urmă, problema care se pune este: cine plătește? Domnul acela care spunea liniștit că îl doare în organul genital de deficit? Sau șeful acelui partid care se declară „antisistem”, care nu a muncit nici măcar o zi în viața lui şi singurul lucru la care se pricepe este să huiduie? Singura speranță rămâne în Curtea Constituțională, care poate declara neconstituționale creșterea prețurilor și deprecierea leului…”

Avertismentul nr.2, lansat după ce postarea de mai sus și care conține, în sine, tot un apel la responsabilitate din partea politicienilor:

„În primul rând, vreau să precizez că nu a fost un comentariu politic, ci unul strict economic: trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre. Consumăm pe o datorie care crește exponențial și care stă să explodeze. Comentariul meu a fost un strigăt de alarmă: suntem foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o scădere a consumului cu câteva procente pe fondul stagnării producției.

Nu, nu asistăm la prăbușirea pe care par să și-o dorească unii și alții. Economia noastră pare să se stabilizeze, deși condițiile externe sunt dintre cele mai teribile: o secetă fără precedent în Europa (care a determinat inclusiv oprirea centralei de la Cernavodă), războiul din Orientul Mijlociu (care menține prețul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie) și incertitudini politice majore în țările dezvoltate, începând cu SUA.

Acestea fiind zise, viitorul economiei românești rămâne extrem de incert. Mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate salva din PNRR. Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro — bani europeni gratuiți, pe care s-a construit bugetul din acest an. În absența lor, situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede.

Între timp, clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar mașina în care ne aflăm cu toții se îndreaptă cu toată viteza spre zid. (O paranteză: când am vorbit ieri despre riscul de a „mânca iarbă și coajă de copac”, am folosit, evident, o metaforă — un răspuns la celebra „industrie a calului”).

La rândul lor, sindicatele, care reprezintă exclusiv personalul bugetar, au un comportament total lipsit de rațiune. Liderii sindicali refuză să admită un adevăr crunt: nu mai sunt bani. Deloc! Legea salarizării poate nu este ireproșabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă și rezolvăm problema? Dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește. Repet, acesta nu este un comentariu politic. Este unul strict economic.

Singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă o performanță semnificativă. Acesta a fost, de altfel, argumentul forte al autorităților care a permis menținerea ratingului recomandat pentru investiții.

Totuși, această scădere are două fețe:

1. Cum s-a obținut: A fost realizată în proporție covârșitoare prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătățirea colectării. Această abordare a generat frustrări și a oferit muniție pentru atacuri la adresa guvernului, inclusiv din partea celor care s-au opus cu îndârjire măsurilor care ar fi stopat extragerea de rente din bani publici.

2. Ce urmează: Greul abia acum începe. Până în decembrie se va fi obținut doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, și asta doar în ipoteza în care vom încheia cu bine programul PNRR.

Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public. Am auzit că un lider sindical a propus creșterea taxelor pentru a satisface pretențiile salariale din sistemul bugetar. O asemenea propunere depășește limita nerușinării; ar fi o adevărată tragedie dacă Parlamentul ar accepta-o.

Soluții există. Ieri am preluat postarea lui Gabriel Biriș, care detaliază o parte dintre ele. Însă aplicarea lor presupune nu doar angajament politic, ci și clarviziune economică — exact ceea ce a lipsit atunci când s-au introdus impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp.

Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noștri vor reveni la rațiune. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început. Extracția de rente din bani publici poate și trebuie să fie sever restricționată. Doar așa avem o șansă reală să evităm prăbușirea.”

Eugen Rădulescu este economist şi doctor în economie. Este director și consilier al guvernatorului BNR din 1990 până în prezent, cu excepția perioadelor în care a fost : președinte Banca Agricolă/Raiffeisen (1999-2002) și CEC (2005-2007) ; și Consilier al Directorului executiv FMI (1996-1998). Consultant al FMI şi al Comisiei Europene – misiuni în Afganistan, Maldive, Tunisia, Mauritania, Gabon, Moldova.