"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un videoclip publicat recent de agenția de știri chineză Xinhua, care arată, în ton propagandistic, cât de bine o duc femeile birmaneze căsătorite cu chinezi din mediul rural, a produs în Birmania, dar și în alte țări din jurul Chinei, un justificat val de nemulțumire.
Videoclipul de 3 minute, lansat pe pagina de Facebook în limba birmaneză a agenției de știri Xinhua, a atras milioane de vizualizări de la publicarea sa, la sfârșitul lunii septembrie, și concomitent o mulțime de critici foarte dure.
Clipul prezintă povestea unei femei din Birmania, pe nume Shao Yue, care s-ar bucura de viața bună trăită alături de bărbatul ei chinez, datorită programelor guvernamentale de luptă împotriva sărăciei din China.
„Când am ajuns în satul lui, străzile erau din pământ, casa soțului meu avea uși și ferestre din lemn, iar podeaua era din beton”, spune Shao Yue în videoclip. „Multe case nu erau bune atunci, dar totul a început să se schimbe acum 10 ani, si acum majoritatea caselor sunt renovate” a mai adaugat ea.
Totul s-ar datora programului guvernului regional de reducere a sărăciei care i-ar fi ajutat pe Shao Yue și soțul ei să își renoveze casa rurală și care le oferă și aproximativ 74 USD pentru fiecare dintre copiii lor, în cursul anului școlar.
De asemenea, cheltuielile medicale ale lui Shao Yue au fost rambursate de stat atunci când a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. „La acea vreme, soțul meu era șomer, așa că guvernul i-a dat o slujbă de paznic forestier”, spune ea. „Guvernul a ajutat cu multe lucruri”. Ceea ce pare a fi doar un simplu clip de propagandă încearcă să ascundă însă o realitate foarte dureroasă, ce pare tolerată tacit de guvernul comunist al Chinei – un numar mare de persoane din țările mai sărace din jurul Chinei (Birmania, Vietnam, Laos) sunt victime ale traficului de carne vie în țara comunistă.
De la miresele vândute bărbaților chinezi singuri, la fete obligate să se prostitueze, ori la muncitorii care sunt tratați ca sclavi, în China ajung aduși cu forța sau înșelați să vină o mulțime de cetățeni ai altor țări care suferă în țara comunistă cele mai îngrozitoare abuzuri.
Una dintre cauzele acestui trafic e cererea mare de femei în China rurală, unde preferința pentru băieți, exacerbată de legea unui singur copil de familie, în vigoare din 1979 până în 2015, a dus la o criză majoră – numărul fetelor este mult mai mic decât al băieților. Asta a creat nevoia pentru importul de mirese de care se ocupă, de mai mulți ani, o mulțime de rețele de trafic de persoane de la graniță.
O altă cauză este imaginea de țară bogată pe care China și-a cultivat-o cu mare atenție în ultimii ani, de țară atrăgătoare unde se găsesc o mulțime de slujbe bine plătite, dar care nu are deloc legătură cu realitățile din zonele din ruralul îndepărtat al țării comuniste.
Poveștile fetelor vândute în China nu sunt deloc rare. Ceea ce a trăit o femeie birmaneză în vârstă de 30 de ani din regiunea Rangon, care a fost vândută de două ori în China, arată prin ce trec multe dintre victimele traficului de mirese.
În 2016, traficanții au atras-o cu promisiunea unui loc de muncă într-un restaurant din orașul chinez de frontieră Ruili, dar, în schimb, au vândut-o unui bărbat chinez cu care a fost forțată să se căsătorească. Bărbatul a ținut-o închisă într-un apartament unde a abuzat-o fizic până când ea a reușit să scape. După ce au prins-o, chinezul și familia lui au decis să o vândă altui bărbat, de unde a reușit să se întoarcă în țara ei. „Nu este posibil ca femeile care se căsătoresc cu cetățeni chinezi să aibă o viață decentă și să primească asistență din partea guvernului”, a spus femeia, care a solicitat anonimatul din motive de siguranță.
Un raport din martie 2019 al Human Rights Watch (HRW), cu sediul la New York, axat pe traficul de femei din statul birmanez Kachin, arata că este dificil de estimat numărul total de femei și fete care sunt traficate din Birmania în China, pentru a fi vândute ca mirese.
”Nu există statistici fiabile cu privire la numărul total de ambele părți ale frontierei”, spun reprezentanții HRW.
Decizia agenției Xinhua de a folosi pentru propagandă în afara țării exact imaginea unei femei din categoria căreia îi aparțin majoritatea victimelor traficului de persoane și ale abuzurilor de tot felul, crescând riscul ca și alte fete să fie atrase de mirajul unei vieți mai bune în China și să cadă victime ale traficanților, arată la ce niveluri de cruzime și nesimțire, greu de imaginat, poate ajunge presa de stat chineză – mai multe detalii AICI.
