Cum s-au otrăvit reciproc și s-au înecat în minciună propagandele Moscovei și Beijingului. EȘECUL unui experiment propagandistic

Despre Rusia și China se știe bine că investesc de zeci de ani sume imense în propaganda revărsată în țările occidentale, propagandă care reușește câteodată să își atingă obiectivele, impunând pentru părți din publicul țintă punctele de vedere pe care Moscova sau Beijingul le vor propagate.

Pe lângă centrele media specializate în propagandă care operează în țările vizate de ruși ori de chinezi, cum sunt Russia Today și Sputnik, din Rusia, sau CGTN din China, se găsesc și în presa liberă avocați (plătiți sau utili voluntari), mai mult sau mai puțin știuți ai intereselor obscure ale acestei propagande. De la noi ar intra în categoria asta Iulian Capsali de la România Liberă și bună parte din cei care scriu pe site-ul Active News, de exemplu.

Uzinele de propagandă și fake news ale Rusiei și Chinei nu erau însă prezente pe niște piețe despre care au descoperit relativ târziu că trebuie luate în seamă – China pentru propaganda rusă și viceversa. Știind bine fiecare cum stau lucrurile în cazul propagandei, cele două părți au făcut un acord deschis de difuzare reciprocă a ”știrilor” și ”opiniilor”, lansat în martie 2018, la Vladivostok. Acordul a fost semnat între reprezentanții trusturilor de presă de stat China Media Group și Rusia Segodnia (din care fac parte RIA Novosti și Sputnik) și a fost pus imediat în aplicare, în special de partea chineză.

Dmitri Kiselyov, care conduce trustul rus de presă a declarat că acest acord a fost necesar din motive diplomatice și tehnice: ”Relațiile dintre Rusia și China au atins un nivel nemaiîntâlnit și mass-media din China și Rusia primesc constant misiunea de a redistribui știrile, inclusiv prin intensificarea schimburilor de informații”.

Acordul conține obligații referitoare la numărul de articole din China care trebuie publicate în Rusia și la conținut și stil pentru articolele rusești care sunt publicate în presa chineză. Imediat după semnarea acordului, chinezii au inundat presa rusă cu piese de propagandă în genul articolului crunt mistificator publicat în Rosiskaya Gazeta: ”Nu sunt încălcări ale drepturilor omului în Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang”...

O analiză făcută de firma rusă de monitorizare a presei ”Medialogia” arată că, așa cum obișnuiesc, chinezii nu joacă cinstit, dar asta îi interesează prea puțin pe ruși, pentru care propaganda chineză din țara lor nu trezește absolut nici un interes, la fel cum nu sunt nici foarte interesați să își impună punctele de vedere în China. În presa rusă apar fără nici o piedică mai mult de 100 de articole de propagandă pe lună, având ca sursă China Media Group, unde sunt reflectate în stilul caraghios-cenușiu al comuniștilor evenimente politice, culturale și puncte de vedere ale Beijingului privind evenimentele din Hong Kong, Regiunea Uigură, Tibet... Legat de pandemie, China Media Group și Rusia Segodnia au lansat un proiect comun numit ”În direct din Wuhan”, în cadrul căruia au publicat povești fantastice cu titluri ca ”Un spital prefabricat: o oază de căldură și grijă”.

În presa din China nu apare niciodată vreun articol critic la adresa Rusiei, dar nici nu sunt publicate toate articolele trimise de ruși. Un exemplu foarte clar în acest sens este blocarea rapidă a unui articol din versiunea chineză a publicației propagandistice Sputnik în care erau redate pasaje din cugetările lui Putin privind cel de-al Doilea Război Mondial, după cum au constatat cei de la firma de monitorizare ”WebSitePulse”. Iar fițuicile comuniste ca ”The People's Daily” nu publică sub nici o formă ceva venit de la mașina rusă de propagandă. Evident, sunt și multe articole care apar făra probleme, chiar dacă vin de la autori care nu fac parte din mașina de presă/propagandă rusă, cum a fost cazul unui articol scris de Alexandr Lukin și publicat în ”The Global Times” din China, în care America este criticată cu severitate proletară.

Oricum, nivelul de interes al rușilor pentru propaganda chineză e foarte aproape de zero, știrile despre relația dintre Rusia și China neintrând nici măcar în topul 200 al vizualizarilor pe iOS AppStore, după cum a arătat serviciul ”App Annie”, iar postările de pe Vkontakte (rețea de socializare rusă) rareori având ceva mai mult de câteva zeci de distribuiri, venite oricum mai degrabă de pe conturi ale susținătorilor angajați.

Alexandr Gabuev de la Carnegie Moskow Center a arătat că propagandiștii chinezi au depus eforturi foarte mari să își facă atragătoare piesele de agitprop pentru Rusia, care privesc politica chineză, dar ”chiar și cititorii chinezi sunt uciși de plictiseală” în fața acestora. Un exemplu ridicol și cât se poate de straniu este efortul făcut cu piesa de rap rusă care descrie o plenară a Partidului Comunist Chinez, numită ”Ritmul Celor Două Sesiuni” – mai multe detalii AICI.

Eșecul imens al centralelor de propagandă rusă și chineză vine în acest caz din faptul că cele două părți își trimit materiale produse pentru un public format pe baza canonului comunist, ceea ce le face imposibil de înghițit. Cum să citească rușii de bunăvoie pasaje-fluviu din gândirea politică a lui Xi Jinping, care îi adorm instantaneu și pe chinezi, sau cum să nu le miroasă urât chinezilor articolele din sursă Sputnik și RT?