”Trage, Titule, să scape băieții!” Când securiștii au împușcat-o pe țața Mărioara Jubleanu și au sărit cu cizmele pe cadavru până i-au scos plămânii prin spărtură. Cine uită NU merită

La 61 de ani după asasinarea partizanilor anticomuniști din gruparea Arnăuțoiu, la zidul execuțiilor din Valea Piersicilor, în urma unor torturi abominabile și după un proces-mascaradă, Podul.ro vă prezintă un sugestiv pasaj din teribilele mărturii ale partizanului Cornel Drăgoi (”Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi. Relatări culese și editate de Irina Nicolau și Theodor Nițu”, Humanitas, 2019), care relatează posterității cumplitele circumstanțe în care a fost ucisă eroina Mărioara Jubleanu, al cărei trup, profanat de bestiile Securității, nu a mai fost găsit niciodată.

La rându-i, după ce și-a îngropat mult iubita soție ”cu unghiile, cu degetele”, partizanul Titu Jubleanu a fost torturat în achete de o brutalitate extremă, a fost condamnat la moarte și martirizat (în iulie 1959, alături de ceilalți eroi ai grupării Arnăuțoiu) la zidul execuțiilor din Valea Piersicilor.

Cornel Drăgoi: Au rămas într-un grup (de partizani – n. red.) Titu Jubleanu cu nevasta și cu băiatul lor Tică și cu Ionel Marinescu, medicinistu'. (...) Jublenii și Marinescu erau undeva pe Vâlsan. Țața Mariora, nevasta lui Titu Jubleanu, Dumnezeu s-o ierte, că poate îi găsim cândva oasele, spălase rufe și le întinsese la soare. Și un avion de supraveghere a survolat. Da', ce-au zis ăștia, e cursa de Sibiu. Dar era de la Securitate și i-a anunțat pe ăia de jos, uite în pătratul cutare niște puncte albe! Și au dat peste ei.

Când a văzut Securitatea, țața Marioara, tot un fel de Elisabeta Rizea... ultimele ei cuvinte au fost: ‹Trage, Titule, să scape băieții!› Asta ar trebui să rămână în istorie: Trage, Titule, să scape băieții...

Și nea Titu și cu țața Marioara au tras și băieții au scăpat. Tică, băiatul lor, și Ionel Marinescu. Dar ei au fost înconjurați și cineva, fără să someze, când a văzut-o pe ea din lateral, stând pe brânci și trăgând, i-a tras un glonț de zebeu. Pe unde intră gonțul de zebeu face o găurică, dar pe unde iese, rupe. Și pe urmă au sărit pe ea cu picioarele până i-au ieșit plămânii prin spărtură. Mi-a spus un martor ocular: Titu Jubleanu. (...)

L-au pus să sape (pe Titu Jubleanu – n. red.) oleacă de mormânt, cu unghiile, cu degetele, a săpat și cu o ruptură de lespede. Iute, iute! A săpat ca un lat de palmă și (securiștii – n. red.) au spus: ‹Ajunge!› ‹Am pus peste ea cu mâinile nisip și bolovani, după ce am sărutat-o, și atât a fost tot...› Și pe el l-au dus la Pitești, la Securitate”.

#eroiinumor