"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Mai mulți reprezentanți ai societății civile s-au întâlnit vineri cu procurorul general Gabriela Scutea pentru a-și manifesta nemulțumirea față de clasarea parțială a dosarului 10 august de către DIICOT și, totodată, pentru a prezenta argumentele protestatarilor pentru ca dosarul să fie preluat de Parchetul General.
"Participanții la întâlnire au adus în atenția procurorului general mai multe aspecte neconforme sau lipsă din textul ordonanței DIICOT care ridică semne de întrebare asupra modului de realizare a anchetei și asupra echidistanței procurorului de caz și justifică, în opinia noastră, redeschiderea dosarului și preluarea acestuia de către Parchetul General: necesitatea desecretizării comunicărilor dintre jandarmi și șefii acestora, motivele pentru care persoanele cunoscute ca agitatori cu antecedente violente nu au fost extrase din mulțime, absența cercetării de teren și expertizei criminalistice asupra grenadelor de mână cu efect iritant-lacrimogen, absența evaluării expertului din dosar asupra nivelului concentrației de gaz, acoperirea numerelor de identificare ale jandarmilor, faptul că nu au fost audiate toate persoanele vătămate care au depus plângere și, nu în ultimul rând, eludarea rolului colonelului Cătălin Răzvan Paraschiv", au precizat reprezentanții societății civile.
De altfel, în urma întâlnirii protestatarilor cu Gabriela Scutea există o urmă de speranță că dosarul 10 august nu va fi aruncat la gunoi, precum multe alte dosare printre care cel al Revoluției și al Mineriadei, întrucât aceasta și-a exprimat rezervele personale cu privire la modalitatea de redactare a ordonanței de clasare.
Totodată, secretarul de stat din Ministerul Justiției, avocatul Cristian Băcanu, a citat pe Facebook unul dintre cele mai odioase pasaje din cadrul ordonanței de clasare: "Într-un mod plastic, dar sugestiv exprimat pentru înțelegerea semnificației asociate conceptului, acțiunea de intervenție în forță executată în vederea restabilirii ordinii publice pe timpul desfășurării unei adunări publice care și-a pierdut caracterul pașnic nu are și nu poate avea semnificația unei activități de „plivit buruieni într-un răsad de panseluțe”, ci mai degrabă pe aceea de „întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazdă".
Comunicatul societății civile: "Societatea civilă s-a întâlnit cu Procurorul General, pentru a discuta despre Dosarul 10 august
La solicitarea grupurilor civice active în protestele pentru democrație și justiție din Piața Victoriei din ultimii 3 ani, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc astăzi, 24 iulie, o întâlnire cu procurorul general Gabriela Scutea.
Urmare Ordonanței din 26.06, Dosar 2122/DP/2019 ce cuprinde rezoluțiile DIICOT, asumate sub semnătură de procurorul Doru Stoica, în dosarul #10august, principala solicitare a reprezentanților grupurilor civice a fost cea de redeschidere a acestui dosar prin preluarea sa de către Parchetul General.
Această solicitare este susținută de reprezentanții a peste 25 de grupuri civice și de o petiție semnată de peste 40.000 de membri ai Comunității Declic, înaintată astăzi procurorului general.
În debutul întâlnirii a fost reiterat caracterul pașnic, demonstrat în timp, al protestelor din Piața Victoriei și faptul că trăsătura principală a majorității participanților la aceste proteste a fost refuzul abuzurilor și violenței, aspecte caracteristice aflate în contradicție cu afirmațiile cuprinse în Ordonanța DIICOT care laudă demersul forțelor de ordine de a-i trata pe protestatari ca pe o ”cultură iremediabil compromisă ”care este nevoie să fie ”întoarsă la stadiul de brazdă”.
Deși la acest moment nu există număr de intrare la Parchetul General în vederea analizei dosarului, procurorul general a recunoscut că a studiat textul ordonanței și a menționat rezervele personale cu privire la modul de redactare al acesteia. Totodată, Gabriela Scutea a specificat faptul că opinia domniei sale, justificată de dreptul procurorului general de verificare a procurorilor din subordine, se va baza pe probatoriul din cele 133 de volume ale dosarului.
Un punct important al întâlnirii a fost reprezentat de discutarea termenelor din dosar, atât a celor nepermis de lungi din ultimii doi ani care au dus la percepția publicului că s-a încercat tergiversarea dosarului cât și a termenelor viitoare de clarificare a unei rezoluții în acest caz astfel încât să nu se ajungă la o situație similară cu dosarele Revoluției sau Mineriadei.
Participanții la întâlnire au adus în atenția procurorului general mai multe aspecte neconforme sau lipsă din textul ordonanței DIICOT care ridică semne de întrebare asupra modului de realizare a anchetei și asupra echidistanței procurorului de caz și justifică, în opinia noastră, redeschiderea dosarului și preluarea acestuia de către Parchetul General: necesitatea desecretizării comunicărilor dintre jandarmi și șefii acestora, motivele pentru care persoanele cunoscute ca agitatori cu antecedente violente nu au fost extrase din mulțime, absența cercetării de teren și expertizei criminalistice asupra grenadelor de mână cu efect iritant-lacrimogen, absența evaluării expertului din dosar asupra nivelului concentrației de gaz, acoperirea numerelor de identificare ale jandarmilor, faptul că nu au fost audiate toate persoanele vătămate care au depus plângere și, nu în ultimul rând, eludarea rolului colonelului Cătălin Răzvan Paraschiv.
În concluzia întâlnirii, dincolo de demersurile legale pe care le vor face reprezentanții grupurilor civice în continuare sau de măsurile pe care le poate lua procurorul general, este imperios necesară asumarea de către magistrați și societatea civilă a unor eforturi comune pentru ca sistemul de justiție din România să fie în măsură să servească cu cinste și să ofere dreptate pentru cetățenii acestei țări.
Participanți la întâlnire: Lucian Checheriță – VeDem Just, Cristian Mihai Dide – Evoluție în Instituție, Cătălina Hopârteanu – Declic, Cosmin Pojoranu – Funky Citizens, Marian Rădună și Raluca Paraschiv – Geeks For Democracy / REZISTENȚA, Angelica Șerban – Corupția Ucide și Diana Voicu – Inițiativa România.
Participanții dețin mandat de reprezentare de la următoarele organizații: Fundatia Freedom House, România, Grupul de Dialog Social, Asociatia World Teach, Centrul Syene pentru Educație, Centrul European pentru Educație Juridică, Societatea Timișoara, Asociația Valoare Plus, Asociația Donne Romene din Italia, Rezistența Civică Galați și membrii Contract România: Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Reset Iași, Aradul Civic, Rezist Milano, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, #activAG Pitești, Oradea Civică 2017, Brașovul Civic, Diaspora Franța Solidară cu România, Protestatari PRO DEMOCRAȚIE Londra, Grupul Civic Madrid".
