Preşedintele francez Emmanuel Macron a „bătut cu pumnul în masă" duminică, în cea de-a treia zi a reunii maraton la nivel înalt a şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles dedicată planului de relansare economică a UE, pentru a denunţa reaua voinţă a unora din omologii săi, scrie agerpres.ro. Concluziile pentru un acord ar fi trebuit trase încă de sâmbătă, dar divergențele între reprezentanții celor 27 țări membre nu au putut fi armonizate, iar situația pare departe de rezolvare după tensiunile de duminică.
Ţinta președintelui Macron au fost aşa-numitele state „frugale" (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria) alături de Finlanda, foarte rezervate în privinţa acestui plan.
„A fost dur cu incoerenţele lor", a spus un membru al delegaţiei franceze. Ieşirile preşedintelui francez au fost raportate presei de alte delegaţii. „S-a spus totul într-un mod caricaturizat", s-a plâns însă consilierul francez.
Preşedintele Emmanuel Macron a criticat opoziţia exprimată la adresa solicitării sale de a se aloca statelor membre o parte semnificativă din totalul fondului destinat relansării sub formă de subvenţii.
Totodată, şeful statului francez a criticat vehement comportementul cancelarului Austriei Sebastian Kurz, atunci când acesta s-a ridicat de la masa negocierilor pentru a răspunde la telefon. Conform unei surse europene, cancelarul austriac s-a simţit „ofensat" de remarcile preşedintelui Franţei.
De asemenea, Macron a comparat poziţia inflexibilă a premierului olandez Mark Rutte, aflat în fruntea curentului de opinie rezervat, cu cea a fostului premier britanic David Cameron.
Conform mărturisirilor altor delegaţii, preşedintele francez şi-ar fi pierdut cumpătul de mai multe ori în timpul criticilor pe care le-a adus opozanţilor poziţiei sale.
„A dat cu pumnul în masă", a afirmat o sursă diplomatică.
Conform unei surse europene, Macron a susţinut că Franţa şi Germania sunt statele care urmează să „plătească pentru acest plan" şi că acestea „se luptă pentru interesele Europei atunci când frugalii sunt egoişti şi nu fac concesii".
„El a adăugat că este pregătit să plece mai degrabă decât să încheie un acord prost", conform aceleaşi surse.
Negocierile sunt în impas de vineri. Planul de relansare economică a UE prevedea iniţial subvenţii în valoare de 500 de miliarde de euro, dintre care 325 de miliarde alocate direct guvernelor pentru finanţarea planurilor naţionale, precum şi posibilitatea unor împrumuturi în valoare de 250 de miliarde de euro.
Cele cinci state refractare vor însă să limiteze subvenţiile la 350 de miliarde, sumă pe care Franţa şi Germania o considerată inacceptabilă. Parisul şi Berlinul sunt dispuse să accepte un cuantum de 400 de miliarde, sumă pe care statele frugale plus Finlanda continuă să o considere prea mare.
Dineul a fost suspendat şi au loc reuniuni în încercarea de a se depăşi impasul. Statele refractare discută între ele pentru a-şi coordona poziţiile, conform anunţului făcut de cancelarul austriac pe contul său de Twitter, unde a postat şi o fotografie a reuniunii.
Preşedintele Consiliului European Charles Michel s-a întâlnit cu mai mulţi protagonişti pentru a încerca să găsească un compromis.
Summitul UE intră astfel, luni, în a patra sa zi.
Iohannis: pentru România s-au mişcat într-un mod rezonabil
În ceea ce priveşte România, președintele Klaus Iohannis consideră că lucrurile s-au negociat bine până acum, dar atrage atenţia că, până nu se negociază tot, nimic nu este, de fapt, negociat. Preşedintele s-a declarat, duminică, „moderat optimist” în legătură cu viitorul negocierilor şi a subliniat că toate statele doresc încheierea unui acord.
„Iată că, după două zile şi două nopţi de negocieri, din păcate încă nu s-a putut ajunge la un acord pe viitorul exerciţiu financiar şi pe fondurile de revigorare, relansare economică. Vestea bună din toată negocierea, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte să ajungem la un acord. Dar de acolo până la acordul propriu-zis se pare că mai este mult de negociat. Sunt teme foarte complicate, ca să se înţeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, duminică, într-o declaraţie de presă susţinută la Bruxelles.
Şeful statului a explicat că nu se discută doar despre sume, ci şi despre proporţia între granturi, adică fonduri practic nerambursabile, şi împrumuturi pentru fiecare ţară şi suma totală.
De asemenea, preşedintele a precizat că se discută despre condiţiile de acordare a acestor sume.
„Unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naţionale, alţii îşi doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate. Pe de altă parte, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, care iarăşi este o temă care a dus la multe discuţii. Ca şi o notă, pentru România statul de drept nu este o problemă şi nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut, deci, iată, la acest capitol stăm bine”, a explicat preşeedintele, subliniind că pentru el şi echipa cu care participă priorităţile au rămas aceleaşi.
„Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanţiale. Avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli, şi aşa mai departe. Avem nevoie de fondurile pentru agricultură. Fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România. Dar, evident, avem nevoie de fonduri substanţiale pentru revigorare economică şi, în afară de asta, pentru mine şi pentru noi în general o flexibilitate rezonabilă între fonduri şi felul în care se gestionează fondurile este vitală. Până în momentul acesta, lucrurile pentru România s-au negociat, s-au mişcat într-un mod rezonabil, dar aici, la negocieri, până când nu s-a negociat tot, practic nu s-a negociat nimic. Sunt moderat optimist, avem încă o şansă şi cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înţelegeri”, a mai precizat preşedintele.
„Toată lumea îşi doreşte şi a înţeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual şi fondul de relansare economică. Deci, continuăm cu a treia zi şi cu siguranţă şi cu a treia noapte de negocieri”, a încheiat şeful statului.
SURSE: agerpres.ro, news.ro