Lista integrală de motive invocate de Weber și ÎCCJ în sesizarea la CCR privind impozitarea pensiilor speciale: "E o chestiune de principiu!"

Avocata privilegiilor, așa-zisă a Poporului, Renate Weber, a explicat că a atacat la CCR legea privind impozitarea pensiilor speciale pentru că acestea ar fi deja impozitate cu 10% "iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare". Mai mult, Weber a precizat că nici ea, nici adjuncții ei nu au pensie specială, pretinzând că a atacat legea la CCR "din principiu". 

Weber, pentru g4media: "Este vorba de o impozitare, chiar dacă legea vorbește de o taxare. În realitate suntem în fața unui impozit, ba mai mult, a unei duble impozitări. Pensiile de serviciu de peste 2.000 de lei sunt deja impozitate cu 10%, iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare. Pe de altă parte, am considerat că sunt încălcate două articole din Constituție, articoul 16 și articolul 56. Orice stat are dreptul să își stabilească sistemul de impozitare, dar acesta trebuie să fie nediscriminatoriu. Aici, pensionarii care primesc pensii de serviciu sunt discriminați

Suntem, de fapt, în fața unei mari ipocrizii, pentru că din toate luările de cuvânt de ieri, atât din partea politicienilor, cât și din partea jurnaliștilor, toată lumea aștepta să vadă ce spune CCR. De parcă toți știau că e o problemă neconstituțională, dar așteptau din partea Curții să spună asta".

Weber, pentru România TV: "Este o dublă impozitare. Pensiile de peste 2.000 de lei se impozitează cu 10%. Apoi e încă o impozitare, pentru că nu scrie nicăieri că cei 10% se șterg. E impozitare la impozitare. Avocatul Poporului și adjuncții săi nu au pensii de serviciu. Noi suntem asimilați miniștrilor. E o chestiune de principiu și am considerat că este corect să ne adresăm CCR".

De asemenea, cu unanimitate de voturi, din 93 de judecători prezenţi, ÎCCJ a decis sesizarea CCR contra legii privind impozitarea pensiilor speciale. 

I. Ce reclamă ÎCCJ: 

1. Legea ar fi făcută cu dedicație contra pensionarilor magistrați, întrucât ei dispun de cele mai multe pensii care depășesc 7.001 lei

ÎCCJ: "Așa cum rezultă din expunerea de motive a legii, taxa de 85% pentru veniturile din pensii care depășesc 7.001 lei va afecta în principal categoria pensionarilor magistrați. (...) Astfel, nu se poate concluziona decât în sensul că taxa de 85% aplicată asupra veniturilor de peste 7.001 lei obținute din pensii reglementate prin legi speciale se răsfrânge cu precădere asupra pensionarilor magistrați, echivalând cu reducerea drepturilor de pensie reglementate de Legea nr. 303/2004 la nivelul altor categorii socio-profesionale care nu se regăsesc în situația magistraților, ipoteză care nu poate fi privită decât ca o cvasi-anulare a compensației parțiale conferite de legiuitor pentru specificul profesiei de magistrat. Sub acest aspect, nu poate fi negată lipsa de concordanță a legii criticate cu Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 6 mai 2020".

2. Sistemul de impozitare progresivă prevăzut în lege ar fi discriminatoriu, întrucât veniturilor similare (care nu sunt din pensii) nu li se aplică o impozitare identică sau apropiată

ÎCCJ: "Principiul egalității și principiul așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale impun ca, inclusiv în conjunctura socio-economică invocată în fundamentarea reglementării criticate, scopul anvizajat de legiuitor să fie atins prin eventuala stabilire a unui sistem de impunere fiscală aplicabil tuturor veniturilor similare, iar nu numai unei anumite categorii de venituri. A accepta sistemul de impozitare progresivă prevăzut de proiectul de reglementare echivalează cu așezarea unei sarcini fiscale exclusiv pe seama unei anumite categorii de contribuabili, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă în raport cu celelalte categorii de venituri în cuantum similar. Scopul urmărit de legiuitor, și anume consolidarea veniturilor bugetului de stat, este unul legitim, însă principiul nediscriminării nu permite o taxare fiscală diferențiată aplicabilă exclusiv unei anumite categorii de contribuabili, ci, dimpotrivă, presupune în mod imperativ stabilirea unui regim de impunere aplicabil tuturor veniturilor în cuantum similar".

3. Ar fi afectată independența magistraților

ÎCCJ: "Asigurarea stabilității financiare implică, însă, nu doar obligația de a menține dreptul magistraților la pensia de serviciu, ci și pe aceea de a nu diminua în mod nejustificat cuantumul acestui drept. Prin urmare, această obligație a statului de a asigura stabilitatea financiară a magistraților, ca o componentă a principiului constituțional al independenței justiției, este în mod flagrant încălcată prin instituirea taxei pentru veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, taxă care este de natură să genereze o diminuare considerabilă și nejustificată rezonabil a nivelului pensiei magistraților pensionați.

Considerăm că nu se poate face abstracție de faptul că, în toate ţările Uniunii Europene, este prevăzută prin Constituţie obligativitatea statului de a garanta magistraţilor, odată cu retragerea din activitate, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii, fixându-se pensii reprezentând 75 - 80% din această ultimă remuneraţie".

4. Impunerea unui impozit de 85%, în cadrul unui sistem de impozitare progresivă, asupra unei pensii speciale de peste 7.001 lei ar fi disproporționat

II. Motive de neconstituţionalitate extrinsecă:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019) încalcă dispozițiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor.

Citând din jurisprudenţa CCR, ÎCCJ notează că, fiind adoptată în urma unei proceduri parlamentare viciate sub aspectul ordinii de sesizare a Camerelor, legea este, și din acest motiv, neconstituțională în ansamblul său.

2. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019) încalcă dispozițiile art. 134 alin. (4) din Constituție, fiind adoptată cu încălcarea exigențelor legale şi constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Fiind o lege care modifică un element structural al statutului magistraților (dreptul acestora la pensie în cuantumul stabilit de dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004), în acord cu cele statuate anterior de Curtea Constituțională, legea nu putea fi adoptată în lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, argumentează ÎCCJ, citând din Decizia CCR nr. 3/2014.

ÎCCJ: "Lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă așadar, atât prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 134 alin. (4), cât și prin raportare la jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale în materie, un alt motiv pentru care se impune constatarea caracterului neconstituțional al acesteia, în ansamblul său". (sursa: AICI)