Robert Kaplan, unul dintre cei mai influenți analiști de politică externă și specialist de renume în istoria Războiului Rece, opinează, într-un interviu pentru publicația cursdeguvernare.ro, că actuala oportunitate de întărire a relațiilor SUA-Uniunea Europeană și apropiere naturală, pe fondul crizei generate de noul coronavirus și de aversiune față de China comunistă, va fi ratată din cauza lipsei de leadership coerent de la Casa Albă.
„Relațiile între marile puteri se vor înrăutăți. Relațiile SUA-China se aflau deja pe o traiectorie descendentă, dar acum urmează să meargă și mai mult în jos, într-o manieră accelerată.
O parte are legătură cu suspiciunea care a cuprins Statele Unite față de modul în care China a contribuit la răspândirea virusului. Adevărat sau fals, nu contează. Suspiciunea are rădăcini adânci. În același timp însă, așa cum am văzut în ultimele zile, situația a devenit și mai tensionată în Marea Chinei de Sud. Chinezii nu dau înapoi, iar SUA trimit mai multe nave militare.
În general, relațiile de mare putere se vor deteriora, intrăm într-o lume globalizată care este mai fracturată, cu lanțuri de aprovizionare care nu mai sunt preponderent internaționale, pe măsură ce companiile americane își vor muta producțiile din China în țări mai prietenoase precum Vietnam.
Lumea în curs de dezvoltare se află sub o presiune încă și mai mare. Crizele, asemeni războaielor, pun istoria pe repede înainte. Ceea ce în mod normal ar lua cinci ani pentru maturizarea tendințelor care pun sub semnul întrebării stabilitatea internă a Iranului, va dura doar doi-trei ani acum”, precizează Kaplan apreciind că omenirea intră într-o a doua fază a globalizării.
„În fapt, Globalizarea 1.0, de la sfârșitul Războiului Rece și până acum câțiva ani, a fost o poveste optimistă – era vorba despre dezvoltarea unei clase de mijloc globale, despre eradicarea sărăciei extreme, de mai multă unitate globală.
Acum intrăm într-o a doua fază a globalizării care va fi o poveste mai degraba pesimistă. Corona nu a generat aceasta secvență, dar acționează ca un moment de ruptură (un fel de chapter-breaking) între cele două tipuri de globalizare”, explică expertul.
În ceea ce privește o apropiere SUA – Uniunea Europeană foarte oportună în acest moment, pe fondul crizei sanitare și economice globale, Kaplan vorbește ca despre o mare oportunitate care va fi însă ratată din cauza liderului de la Casa Albă.
„Președintele Trump nu este interesat în mod special de alianțe. Iar dacă nu ești interesat de alianțe, de fapt nu te interesează întreaga moștenire a Războiului Rece și a celui de-al Doilea Război Mondial, cu alte cuvinte fundamentele care au determinat ca astfel de alianțe să existe.
Prin urmare, nu există un leadership coerent venit de la Washington, așa că, în timp ce există perspectiva unui aliniament mai coerent SUA-Europa pe chestiunea chineză, este o oportunitate care probabil va fi ratată”, apreciază analistul.
Chinezii și rușii au o concepție mult mai extinsă decât Occidentul despre război și purtarea războiului
„Războiul înseamnă mai mult decât activitate militară. Războiul poate fi economic, poate fi diplomatic, poate implica dimensiuni comerciale și tehnologice.
Chinezii și rușii au o concepție mult mai extinsă decât Occidentul despre război și purtarea războiului. Vestul consideră în mod esențial războiul ca fiind despre trupe și bătălii. Or interpretat în acest sens, nu avem de a face cu o strategie, ci doar cu un concept de luptă. Chinezii și rușii văd războiul printr-o lentilă mult mai largă, implicând orice, de la modul în care vând gaz natural până la economie, cyberwar, propagandă și culegerea de informații.
De exemplu, acapararea Germaniei și Franței pentru a deveni încă și mai dependente de gazul național rusesc prin Nord Stream 2 sau presiunile coercitive difuze exercitate asupra asupra statelor pentru a se alătura Inițiativei Belt & Road sau de a accepta rețeaua sa 5G este o formă de război. În definitiv este coordonat cu o mulțime de alte lucruri.
Când Occidentul își va da seama că este în război cu Rusia și China, va fi prea târziu”, mai spune Robert Kaplan. Mai multe detalii AICI.
ROBERT D. KAPLAN (n. 1952 ) este unul dintre cei mai importanţi analişti de politică externă americani şi un specialist de renume în istoria Războiului Rece. Revista Foreign Policy l-a inclus de două ori în „Top 100 Global Thinkers“, iar The New York Times l-a nominalizat printre cei mai influenţi analişti ai epocii de după cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Francis Fukuyama, Paul Kennedy şi Samuel Huntington. În ultimii treizeci de ani a scris articole pentru The Atlantic, The New York Times, The Washington Post, Financial Times, The Wall Street Journal şi The Los Angeles Times. În calitate de corespondent de presă, a călătorit în peste 100 de ţări şi a locuit vreme îndelungată în Israel, Portugalia şi Grecia. Ca urmare a numeroaselor sale vizite în estul şi sud-estul Europei, a devenit un fin cunoscător al Balcanilor, fiind unul dintre primii autori americani care au prevăzut izbucnirea unui război în regiune. Între volumele sale de analiză geopolitică şi de călătorii se numără: Asia’s Cauldron: The South China Sea and the End of a Stable Pacific; The Revenge of Geography. What the Map Tells Us About Coming Conflicts and the Battle Against Fate (Răzbunarea geografiei. Ce ne spun hărţile despre viitoarele conflicte şi lupta împotriva destinului, 2013); Monsoon: The Indian Ocean and the Future of American Power; Balkan Ghosts: A Journey Through History (Fantomele Balcanilor. O călătorie în istorie, 2007) şi Eastward to Tartary: Travels in the Balkans, the Middle East, and the Caucasus (La Răsărit, spre Tartaria. Călătorii în Balcani, Orientul Mijlociu şi Caucaz, 2002). Robert D. Kaplan este în prezent senior fellow la Center for a New American Security; a lucrat ca analist geopolitic pentru agenţia Stratfor, a fost profesor invitat la United States Naval Academy şi membru al Departamentului Apărării al Statelor Unite. A consiliat mai mulţi preşedinţi, secretari de stat şi miniştri ai apărării americani. | www.robertdkaplan.com
Surse: cursdeguvernare.ro, humanitas.ro