Nu mecanismul e de vină, ci politica voastră imperială!

După declarațiile recente ale șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, vis-a-vis de motivele nesoluționării conflictului transnistrean, făcute în cadrul unei mese rotunde cu reprezentanții Fondului public de diplomație A. Gorciakov, tragem o concluzie pe cât de tristă pe atât de îngrijorătoare: fantomele trecutului antagonist dintre cele 2 sisteme mondiale îl mai bântuie până în prezent pe cel mai longeviv ministru de Externe al Federației Ruse, iar chipul dușmanului extern (în cazul de față SUA și NATO) în continuare persistă cu aceeași ardoare ideologică de altă dată. Chiar dacă au trecut aproape 30 de ani de la dispariția firească și inevitabilă a URSS, chiar dacă are o carieră diplomatică atât de impresionantă, a deținut și deține încă funcții de importanță majoră în statul rus, din păcate retorica și manipularea oficialului de la Moscova au rămas exact aceleași ca în perioada sovietică (pentru confirmare rog să accesați următorul link. 

Menținerea cu orice preț a influenței și prezenței militare rusești pe teritoriul nostru, în flagrantă și sfidătoare contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova, demonstrează întregii lumi adevărata față a Kremlinului vis-a-vis de respectarea Suveranității, Independenței, integrității teritoriale și a neutralității statului nostru. Din punct de vedere al Dreptului Internațional nu există absolut nicio justificare (atât juridică cât și politică) ca Republica Moldova să fie tratată în continuare pe picior de egalitate cu regiunea sa estică (Transnistria) precum o face in realitate Federația Rusă, deși, oficial, Kremlinul declara că susține integritatea teritorială a statului nostru. Nu există absolut niciun temei juridic național și internațional pentru prezența ilegală a forțelor militare rusești de ocupație pe teritoriul nostru.

E o pură speculație (de cea mai joasă speță) să spui că există pericolul aderării Republicii Moldova la NATO și încă împreună cu Transnistria! Ca persoană, care a fost o perioada anume Ambasadorul Republicii Moldova la NATO, confirm cu toată responsabilitatea că nu a existat și nu există nici cea mai mică posibilitate ca, în condițiile actuale, să devenim membri ai Alianței Nord-Atlantice. Este doar o ordinară manipulare a propagandei rusești de a inventa dușmani externi, astfel justificându-și prezența militară și politică la noi, ca parte indispensabilă a războiului hibrid împotriva Republicii Moldova. Relația cu Alianța Nord-Atlantică se dezvoltă și funcționează pornind exclusiv de la necesitățile și interesele noastre naționale. Aceasta este bazată pe respectarea necondiționată a neutralității și integrității noastre teritoriale de către NATO. Nivelul cooperării bilaterale și domeniile concrete ale colaborării dintre noi și NATO sunt stabilite exclusiv de către Republica Moldova. Nu a existat și nu există nicio presiune din partea Alianței Nord-Atlantice de a ne coopta în cadrul ei. Acesta este purul adevăr, pe care îl ignoră cu insistență autoritățile de la Moscova pentru a inventa și menține în continuare "pericolul" aderării noastre la NATO. Pentru Republica Moldova dezvoltarea, aprofundarea și diversificarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică este o necesitate vitală, dictată de realitățile și necesitățile internaționale curente. O abordare imparțială, responsabilă și exigentă ne demonstrează că țări mult mai avansate și cu un sprijin național enorm pentru aderarea la NATO, cum ar fi Georgia și Ucraina, sunt încă departe de a fi acceptate în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Atunci cum putem vorbi despre o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO, dacă ne comparăm, cel puțin, cu cele 2 țări menționate? Doar propagandă și manipulare. Nimic mai mult! Este profund regretabil că Moscova are susținători activi la Chișinău când e vorba de prezența ilegală a trupelor sale pe teritoriul nostru, când unii discipoli ai Kremlinului trâmbițează despre "prezența benefică a trupelor rusești și a așa-numiților pacificatori ruși", inclusiv despre pericolul colaborării cu NATO, avându-l ca exponent principal pe actualul șef al statului Igor Dodon. Dar aceasta-i deja o altă problemă internă de durată, nu și fără susținerea directă a Moscovei menținută.

Din CV-ul foarte impresionant al șefului diplomației ruse am observat că acesta este absolvent (1972) al faimoasei instituții diplomatice din perioada sovietică – Institutul de Stat din Moscova pentru Relații Internaționale (MGIMO). Sunt sigur că Serghei Lavrov a studiat aprofundat principiile fundamentale ale dreptului internațional, mai ales că în acea perioada URSS era foarte activă pe plan internațional pentru susținerea și promovarea noilor state independente pe toate continentele "în lupta decisivă împotriva imperialismului mondial". Principiile fundamentale ale dreptului internațional au rămas aceleași, doar că acestea nu mai sunt respectate actualmente de către Federația Rusă. E suficient să ne referim la noi, la Georgia, Ucraina și la alte țări cu prezență militară rusească ilegală. Este indubitabil că șeful diplomației ruse cunoaște foarte bine, încă de la MGIMO, despre dreptul suveran al statelor suverane (din care și Republica Moldova face parte!) de a-și alege, fără ingerințe externe, calea proprie de dezvoltare, precum și alianțele economice, politice, militare sau de orice altă natură care converg și respectă principiile fundamentale ale dreptului internațional. Despre aceste principii ale relațiilor internaționale Serghei Viktorovici Lavrov știe foarte bine, cu atât mai mult că în prezent este și profesor la aceeași instituție diplomatică a Federației Ruse. Apare firească întrebare: ceea ce nu-i convenabil sau este periculos pentru tine ca țară, de ce ar fi valabil sau chiar necesar pentru alții? E o întrebare absolut firească, asupra căreia ar trebui să reflecteze conducerea de la Kremlin, inclusiv ministrul de Externe al Federației Ruse, când se referă la motivele nesoluționării așa-numitului conflict transnistrean și a menținerii trupelor rusești pe teritoriul nostru. Nu mecanismul internațional existent "5+2" este de vină (cu referire la prezența în cadrul acestuia a SUA și UE), ci politica și interesele imperiale ale țării pe care Serghei Lavrov o reprezintă tocmai din 2004! Debarasați-vă, în sfârșit, de aceste deprinderi păguboase în politica voastră externă și soluția transnistreană va fi imediat identificată. De ce separatismul din Cecenia și Daghestan este foarte periculos pentru securitatea națională a Federației Ruse, iar separatismul transnistrean, susținut direct de Moscova, este benefic și chiar necesar pentru Republica Moldova?