Secția bolșevică a dat curs acțiunii penale împotriva Laurei Codruța Kovesi. Ce interdicții i s-au pus fostului procuror-șef al DNA

Secția bolșevică de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați a dat curs vineri acțiunii penale împotriva Laurei Codruța Kovesi.

Concret, Kovesi este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă.

Totodată, Kovesi nu mai poate părăsi țara timp de 60 de zile și nu mai poate desfășura activitatea de procuror din cauza controlului juridicar. 

De asemenea, potrivit mediafax, Laura Codruța Kovesi nu poate discuta nici cu procurorul general Augustin Lazăr.

Comunicatul integral al Secției bolșevice:

”Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, în continuarea comunicatului din 15 februarie 2019, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva procurorului Kövesi Laura Codruța, delegată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă și de asemenea, au dispus luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 zile începând cu data de 28 martie 2019,

Punerea în mișcare a acțiunii penale a fost adusă la cunoștința procurorului.
Prin ordonanța din data de 28 martie 2019 s-a dispus aplicarea măsurii preventive a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data emiterii ordonanței, urmând ca în timpul cât se află sub control judiciar, procurorul să respecte următoarele obligații:

a) Să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;
b) Să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu privire la schimbarea locuinței;
c) Să se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemată;
d) Să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului de caz;
e) Să nu desfășoare activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție, dată fiind situația de fapt care face obiectul urmăririi penale și funcția în exercitarea căreia a comis faptele penale;
f) Să nu dețină, să nu folosească, să nu poarte arme, să nu ia legătura cu mai multe persoane si martori;
g) Să nu intre în legătură cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectuează urmărirea penală în cauză.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este etapa procesului penal reglementată de Codul de procedură penală având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, ca de altfel nici luarea unei măsuri preventive, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”