Jurnalist: "De ce mor românii de coronavirus înainte să fie diagnosticați"! Cazul unui pacient bolnav de COVID-19 care, deși era în stare gravă, a fost testat abia după 4 zile și intubat după 7, având noroc că mai trăiește

Jurnalistul Dragoș Bistriceanu a expus vineri, într-o postare pe Facebook, o situație extrem de gravă privitoare la un pacient bolnav de COVID-19, care a fost intubat la terapie intensivă abia după 7 zile, pe 25 martie, chiar dacă se știa că prezintă o saturație în oxigen a sângelui arterial sub parametri optimi. Deși pacientul a apelat la ambulanță în data de 18 martie, abia în urma celui de-al treilea apel, efectuat pe 22 martie, a fost internat, starea de sănătate fiind din ce în ce mai precară. De abia la 4 zile de la primul apel la 112, pacientul a fost testat pentru COVID-19 și confirmat pozitiv pe 24 martie, în condițiile în care avea simptome grave încă din data de 13 martie. În prezent, după ce a stat timp de 4 zile în stare de inconștiență, pacientul a început să își revină, fiind printre norocoșii care nu au decedat din pricina lacunelor de care dau dovadă autoritățile în gestionarea crizei COVID-19. Astfel, subliniem că din cauza faptului că nu se fac îndeajuns de multe teste COVID-19, unii cetățeni mor înainte de a fi diagnosticați. 

Totodată, jurnalistul a reflectat lipsa de coordonare a autorităților care, neavând baze de date comune, căutau fina pacientului la domiciliu, la rândul ei infectată cu coronavirus, deși ea era internată deja în spital. În acest sens, semnalăm lentoarea cu care circulă informațiile la nivel instituțional, DSP și poliția neavând bazele de date coordonate și, totodată, nici medicii nu au acces la baza de date cu cetățenii care se află în izolare / carantină instituționalizată.  

Dragoș Bistriceanu: "De ce MOR românii de Coronavirus înainte să fie diagnosticați: vă prezint relatarea unui prieten apropiat despre situația pe care a intâmpinat-o finul său, internat în prezent la spitalul de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

În data de 18.03.2020, finul său a solicitat consult medical din partea ambulanței București. A sosit un echipaj care l-a consultat și, în ciuda stării sale vădit precare de sănătate: febră, dureri, tuse, i s-a spus că nu va fi testat întrucât nu are tuse seacă. A fost lăsat acasă, spunându-i-se să aștepte să își revină deși îi era rău deja din data de 13 martie.

După două zile, situația s-a agravat! Soția sa l-a cărat, la propriu, în mașină, și a mers către „Matei Balș”. Acolo, saturația în oxigen a sângelui arterial a finului său era de 80%, în condițiile în care parametri normali sunt de 95%-100%. Cadrul medical care l-a consultat i-a spus „să se ridice în fund, că nu respiră bine” pentru că “stă aplecat”. Nu l-au oprit în spital nici de această dată. L-au trimis acasă, fără investigații suplimentare și fără să fie testat.

Pe data de 21 martie, fina sa a chemat din nou ambulanța. De această dată, ambulanța nici măcar n-a mai venit. I s-a comunicat, prin telefon, să rămână acasă, să ia tratament conform simptomatologiei, și, dacă în câteva zile nu își revine, abia apoi ar trebui să sune la 112 din nou.

Abia pe data de 22 martie, dupa chinuri intense și stări tot mai grave de sănătate, ambulanța s-a înduplecat să îl ridice pentru a-l interna în spital! Calvarul nu s-a oprit aici, întrucât a așteptat în spital încă 3 ZILE pentru a putea fi cuplat la aparate, la terapie intensivă, pe data de 25 martie. Aflat în spital, timp de 4 zile a fost în stare de inconștiență și nu-și amintește nimic din ceea ce s-a întâmplat. Întrebat acum, după ce dă semne de revenire, deși îi va fi necesar în continuare un aparat pentru oxigen, cum a fost experiența sa, pacientul spune “am crezut că am murit”.

Am aflat de această situație abia astăzi, după ce bunul meu prieten mi-a spus că DSP-ul și poliția nu au bazele de date coordonate. Între timp, și fina pacientului despre care v-am relatat a ajuns internată în spital, tot cu COVID-19, iar astăzi s-a petrecut o situație de râsu-plânsu: Poliția a sunat-o, deși era internată în spital, pentru a o ruga să iasa la geamul locuinței să le „facă cu mână” ca să se asigure că respectă carantina. Răspunsul, evident, a fost “vă pot face cu mâna, dar de la geamul spitalului, pentru că sunt și eu internată de câteva zile.”

La rândul său, prietenul meu a fost contactat de poliție, confirmându-se haosul în care se află. Deși perioada de autoizolare s-a încheiat, stând 14 zile în carantină, de la ultimul contact cu finul și fina sa, poliția a venit la ușa lor pentru a verifica dacă încă sunt în casă.

E de-a dreptul REVOLTĂTOR, dar poate această relatare vă va face să înțelegeți DE CE mor românii de Coronavirus înainte să fie diagnosticați. A fost nevoie de 7 ZILE pentru ca un pacient despre care se știa deja că are o saturație în oxigen a sângelui arterial sub parametri optimi să fie intubat la terapie intensivă!".