În Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București ni s-a atras atenția să nu optăm pentru titluri interogative decât în cazuri extrem de rare, pentru că presa are mai ales menirea de a oferi răspunsuri publicului, iar acesta nu este foarte interesat de articole în care sunt lansate întrebări. Întrebările din titlul acestui articol sunt însă justificate de lipsa de transparență a autorităților care gestionează epidemia de Covid-19, opacitate care pare să ascundă situația reală în care ne aflăm la acest moment, mai ales în ceea ce privește degringolada din sistemul sanitar și capacitatea reală a acestuia de a face față unui număr mare de cazuri grave de infectări cu coronavirus sau chiar de a proteja corespunzător cadrele medicale aflate în prima linie.
Știm că există un așa numit Grup de Comunicare Strategică din care fac parte ministrul de Interne, controversatul secretar de Stat Raed Arafat, ministrul Sănătății și reprezentanții altor ministere, dar nu știm, de fapt, strategia cui o comunică ei în spațiul public. Nu știm nici cine sunt cei care monitorizează presa, ce competențe au și cum stabilesc care subiect este fake news și care nu este și după ce criterii se ghidează aceștia pentru a lua decizia închiderii unor siteuri așa-zis promotoare de știri false. Nici măcar nu știm dacă respectivii cunosc pe bune definiția de dicționar a fake-newsului, după cum este evident că în rețelele sociale, publicul confundă adesea click-baitul, o exagerare, o abordare mai alarmistă sau fonfleul de presă cu un fake-news. Definiția o găsiți AICI. Rețineți mai ales că fake-newsul este un demers deliberat, o știre falsă creată cu intenție și scop precis, nu o eroare sau o exagerare de presă.
Parte din întrebările din titlu au fost ridicate de jurnalistul de investigații Ovidiu Vanghele (Să fie lumină) într-o postare pe Facebook, iar despre situația bizară a îmbolnăvirii lui Gheorghe Flutur, un apropiat al managerului de spital iresponsabil de la Suceava, care a provocat colapsul unității sanitare și îmbolnăvirea atâtor cadre medicale, a detaliat jurnalistul de investigații Gabriel Gachi (ReporterIS), tot pe pagina sa de Facebook. Redăm mai jos cele două puncte de vedere.
Ovidiu Vanghele: „Aș vrea să vă amintesc acum, la ceas de seară, că starea de urgență, decretată acum o săptămăna deja, instituie un mecanism special de luare a deciziilor.
Traseul instituțional al deciziei este altul, deci, decât în vremuri “normale”.
Avem noi habar cine sunt cei care decid lucrurile vitale din ordonanțele militare (trei deja)? Cine sunt, cum îi cheamă, ce competențe au cei care au decis, de pildă, că orele la care bătrânii au voie să iasă din casă vor fi două și nu patru sau una, și alea nu altele?
Cine a considerat important să fie deschise magazinele de electronice? Atât de important încât apare într-o ordonanță militară?
Pe partea de management al sistemului sanitar, de exemplu, pe cine putem noi să întrebăm despre testarea negativă de acum o săptămâna a domnului nostru Flutur? De ce a fost testat el și nu un medic de la, să zicem, Gerota, că era “la modă” săptămâna trecută?
Unde e internat Flutur? Aud că la boși, are rezervă lui, când cadrele medicale infectate stau printr-un fel de grajd din spitalul ăla, gen. E adevărat? Poate cineva să dea detaliile astea? Cine?
În ordonanțele alea militare scrie de comandantul intervenției, atât la nivel național cât și la nivel județean. Cine sunt acești oameni (la nivel național intuiesc că e însuși Alex Velea)? Cum îl cheamă pe cel de la Suceava? Da’ pe cel de la București (unde nu avem prefect)?
În fine, Grupul de Comunicare Strategică, tati. Ubicuu zilele astea. Cine-l compune pe el? Unde stă? La ce numere de telefoane poate fi el contactat oficial, de Gigel, ziarist la Răcnetul Carpaților? Sau e comunicare unidirecțională? Că aia nu mai e comunicare de niște ani de zile, scrie prin cărți, acu’ și service-ul auto are o comunicare cu dublu sens cu clienții, fmm...
Nu știm. Aia e. Nu știm. Și moare lume buluc deja...
#cumsavacred, mă, cum?”
Gabriel Gachi: „Ușor melodramatică infectarea lui Gheorghe Flutur, care nu are simptome și nici nu trecuse pe la Spitalul Județean, focarul de coronavirus. Dosarul deschis omului sau de la spital, Vasile Rîmbu, e pistol cu apă. Nu se va finaliza niciodată.
Vasile Rîmbu e legat de 12 ani de Gheorghe Flutur și de toți banii cheltuiți în modernizarea spitalului. Parchetul din Suceava e brelocul lui Flutur, nu se va face niciodată justiție până nu vine încuviințarea de la București, iar această nu va veni niciodată cât PNL va mai însemna ceva în țară asta. Cât timp vor guverna, liberalii nu se vor lasă arestați și vor controla Justiția exact că PSD pe vremea lui Dragnea.
Rîmbu și Flutur se vor ține în șah, unul cerând să scape de dosar, celălalt cerându-i să tacă. Că să acopere subiectul, Gheorghe Flutur s-a îmbolnăvit un pic. O anchetă insistență ar crea acum o breșă în sistemul de putere și afaceri al baronului PNL, dar asemenea lucruri nu se întâmplă în România.
Vasile Rîmbu nu va păți nimic, va reveni peste 2-3 ani, va primi o nouă funcție și va rămâne în peisaj, în apropierea lui Flutur. Nu va mai accede la politică mare de la București, nu va părăsi Suceava, dar va fi la fel de bogat și liber.”
Vasile Rîmbu, managerul Spitalului Județean Suceava, unde este cel mai mare focar de coronavirus din țară din cauza unor erori manageriale în lanț, a fost demis miercuri de președintele Consiliului Județean Suceava, în subordinea căruia se află spitalul, la solicitarea secretarului de stat Nelu Tătaru, aflat într-un control la Suceava.
„Managerul Vasile Rîmbu a fost demis, așa am înțeles, nu de mult timp. Domnul secretar de stat Nelu Tătaru a cerut demisia, iar președintele Consiliului Județean Gheorghe Flutur a acceptat acest lucru. Era și normal să fie așa pentru că datorită unor grave erori manageriale s-a ajuns aici, a explodat acest focar de COVID19 și acum suntem pe primul loc în România", a declarat, pentru Mediafax, Sorin Hancu, președintele Colegiului Medicilor Suceava.
Gheorghe Flutur a fost internat marți seară în Spitalul Județean Suceava după ce a fost depistat pozitiv cu coronavirus.
Echipa Ministerului Sănătății, condusă de secretarul de stat Nelu Tătaru, a încheiat miercuri prima evaluare asupra activității Spitalului Județean din Suceava unde peste 70 de cadre medicale s-au infectat cu coronavirus.
Astfel, comisia a decis închiderea pentru 48 de ore a unității spitalicești și transferarea celor 124 de pacienți internați pe diverse secții ale spitalului.
Nouă din cele 17 persoane decedate până joi dimineață din cauza coronavirusului sunt din Suceava.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava au anunțat deschiderea unui dosar penal in rem privind infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Pe siteul monitorulapararii.ro am găsit un răspuns oficial privind componența Grupului de comunicare strategică: "Grupul de Comunicare Strategică este compus din experţi în comunicare ai următoarelor instituţii:
Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică poate fi suplimentat cu specialişti de la alte instituţii, în funcţie de necesitate.
Activitatea Grupului de Comunicare Strategică este structurată pe mai multe paliere, dintre care menţionăm: informare publică şi mass-media, monitorizare şi analiză mass-media, producţie grafică şi on-line.
Grupul de Comunicare Strategică a fost constituit în baza Hotărârii nr. 2 din 24.02.2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU), document care instituie o serie de măsuri pentru creşterea capacităţii de intervenţie în prevenirea şi combaterea infecţiilor cu coronavirus.
Ca procedură de lucru menţionăm faptul că sunt membrii permanenţi ai Grupului şi membrii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul GCS în sistem de ture.
În ceea ce priveşte activitatea de informare publică şi mass-media, obiectivul este de a informa operativ presa şi cetăţenii din surse oficiale, evitându-se astfel dezinformarea şi răspândirea de ştiri false. Grupul de Comunicare Strategică difuzează zilnic informări referitoare la evoluţia cazurilor de persoane diagnosticate cu coronavirus, numărul celor vindecate, aflate în carantină sau monitorizate la domiciliu, precum şi alte informaţii relevante legate de evoluţia epidemiei şi de măsurile luate. Informările includ, de asemenea, situaţia la zi a apelurilor înregistrate atât la numărul TelVerde 0800 800 358 alocat special acestor cazuri, cât şi apelurile înregistrate la numărul unic de urgenţă 112.
De asemenea, pentru românii aflaţi în străinătate, informaţiile despre prevenirea şi combaterea virusului pot fi oferite la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.
Menţionăm că informările actualizate sunt transmise pe canalele oficiale de comunicare ale instituţiilor din componenţa GCS, sub forma buletinelor de informare sau în format grafic, acesta din urmă realizat în cadrul palierului de producţie grafică şi on-line.
Legat de atribuţia de monitorizare şi analiză mas-media, la nivelul Grupului de Comunicare Strategică se realizează analiza referitoare la publicaţiile care difuzează în mod sistematic şi deliberat informaţii false, ignorând apelul pentru o informare corectă şi obiectivă.
În conformitate cu prevederile Art. 54 din Decretul de instituire a stării de urgenţă pe teritoriul României, dispoziţia referitoare la eventuala blocare/dezactivare a unei publicaţii online, în cazul propagării unor campanii susţinute de fake news, este emisă de Ministrul Afacerilor Interne, în baza analizei Grupului de Comunicare Strategică.
Dispoziţia Ministrului Afacerilor Interne este implementată prin decizie a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
Precizăm faptul că această reglementare nu priveşte instituţiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice, a căror identitate este cunoscută, şi cu care autorităţile se află într-un raport de colaborare şi dialog permanent.
Acest instrument priveşte combaterea acţiunilor de dezinformare a căror scop este de a induce panica, prin intermediul unor publicaţii fără identitate ori a unor publicaţii care în mod sistematic prezintă informaţii fără bază reală.
Analiza se va realiza asupra fiecărui caz în parte şi va fi în mod obligatoriu deschis un dialog prealabil cu reprezentanţii publicaţiei (dacă pot fi identificaţi) care ar putea face obiectul unei asemenea analize".