"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un efect devastator al crizei provocate de pandemie este, pe lângă pierderea masivă a locurilor de muncă în multe domenii, și lipsa muncitorilor sezonieri din fermele europene.
Țările care aveau cele mai mari producții agricole – Franța, Germania, Spania, Italia – au nevoie urgentă de sute de mii de lucrători agricoli pentru perioada care urmează. Bună parte din acești lucrători veneau până acum din România, dar în prezent, odată cu revenirea lor în țară, e foarte posibil ca agricultura europeană să intre într-o perioadă de scădere fără precedent.
Conform informațiilor date publicității de asociația fermierilor italieni ”Coldiretti”, mai mult de 25% din producția agricolă a Italiei era obținută, până anul trecut, cu 370.000 de lucrători sezonieri străini, dintre care 105.000 erau români.
În Germania lucrau, până anul acesta, aproximativ 286.000 de lucrători sezonieri, 85% dintre ei fiind români și restul în mare parte polonezi. Numai în luna martie era nevoie în Germania de 30.000 de lucrători sezonieri, numărul la care ar trebui să se ajungă până în luna mai fiind de 85.000, conform Ministerului Agriculturii din Germania.
În Franța, în schimb, unde e nevoie de 200.000 de lucrători în agricultură, majoritatea acestora era formată din marocani, tunisieni și spanioli.
Polonia, deși e una dintre țările de unde se pleacă la muncă în Occident, avea în agricultură un număr mare de lucrători ucraineni. Organizația poloneză a agricultorilor ”OPZZ Rolników i Organizacji Rolniczych”, a intervenit pe lângă premierul Mateusz Morawiecki, pentru a dispune măsurile necesare care să permită rămânerea ucrainenilor în fermele poloneze, pentru a fi evitată paralizia producției agricole – mai multe detalii AICI.
În Germania, șefa Ministerului Federal al Agriculturii, Julia Klöckner, încearcă să găsească mai multe soluții crizei de lucrători sezonieri, una dintre idei fiind înlocuirea românilor și polonezilor (care chiar dacă ar putea veni în fermele germane ar trebui să stea două săptămâni în carantină) cu kosovari, muntenegreni, albanezi, sârbi, bosniaci și chiar senegalezi. În eventualitatea în care ar putea aduce români, germanii vor să facă uz de ajutorul companiei aviatice Lufthansa, pentru a-i transporta peste teritoriul Ungariei, închis acum traficului internațional. În momentul de față, fără lucrătorii din afara țării, germanii ar putea pierde mare parte din producția de sparanghel, care anul trecut a fost de 122.000 tone, dar și de căpșuni. Pe 24 martie Ministerul Federal al Agriculturii a anunțat că este nevoie urgentă de 3000 de lucrători sezonieri – mai multe detalii AICI.
Franța are o abordare total diferită – ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a făcut un apel patriotic la francezii care și-au pierdut locurile de muncă să vină în fermele unde e nevoie de ei, deși francezii nu au voie să iasă și să circule prin țară.
”Vreau să lansez un apel către femeile și bărbații care nu au un loc de muncă, în special celor care și l-au pierdut acum, pe care îi chem să se alăture marii armate a agriculturii franceze, să se alăture celor care ne permit să ne hrănim sănătos și curat”, a declarat Didier Guillaume pentru presa franceză. Și în Franța e nevoie acum de lucrători pentru sparanghel și căpșuni – mai multe detalii AICI.
În această ordine de idei, întoarcerea românilor în țară ar putea, în anumite condiții, să ne avantajeze. Producția agricolă naționala, susținută de un val de lucrători pricepuți, ar putea compensa întreruperea fluxului de bani care venea de la românii care lucrau în agricultura europeană. Totul depinde acum de felul în care Guvernul Orban va înțelege să profite de situația actuală.
