"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
UPDATE
CCR a admis sesizarea PSD privind conflictul între președintele Klaus Iohannis și Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcția de premier. Decizia a fost luată de CCR cu 7 la 2. Judecătoarele Simina Tănăsescu și Livia Stanciu au votat împotriva admiterii conflictului.
Decizia CCR nu îi interzice președintelui Iohannis să îl nominalizeze pe Ludovic Orban ca premier, ci îi impune să nominalizeze un premier care poate strânge o majoritate guvernamentală în Parlament, potrivit surselor g4media.
Astfel, președintele Iohannis îl poate nominaliza încă o dată pe Ludovic Orban ca premier desemnat, dar practic e greu de crezut că șeful PNL poate dovedi că poate strânge o majoritate guvernamentală.
Mai mult, conform surselor, judecătorii CCR au stabilit că propunerea de premier pe care o face preşedintele nu trebuie să fie în sensul de a genera blocaje, ci acesta este obligat să caute soluţii pentru un guvern care să beneficieze de sprijinul Parlamentului.
Premierul interimar Ludovic Orban spunea astăzi că CCR nu are cum să dea dreptate PSD: "Nu cred că se poate lua la CCR o decizie care să fie în sensul conflictului juridic invocat de PSD: Nu există niciun temei constituțional pentru a putea da curs acestui conflict juridic invocat de PSD prin cei doi președinți. Nu există nicio restricție pentru președinte prin prevederile constituționale. (...) Am explicat că există două tipuri de moțiuni de cenzură, cele care se depun o dată pe sesiune și cele care se introduc pentru a împiedica angajării răspunderii. Moțiunea depusă de PSD a fost depusă după ce PNL și-a angajat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Cum să regret?".
ȘTIREA INIȚIALĂ
CCR dezbate, luni, sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier, deși Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.
PSD i-a trimis luni la CCR pe Titus Corlățean, președine interimar al Senatului, și Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, pentru a susține existența conflictului juridic de natură constituțională.
Iordache a susținut la CCR că alegerile anticipate trebuie declanşate doar în cazul nefuncţionării Parlamentului, nu ca rezultat al unei acţiuni politice a şefului statului, conform Agerpres.
"Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului şi nu un scop politic al preşedintelui sau al unei minorităţi parlamentare rezultate din alegeri. În niciun caz Legislativul nu poate fi pus în situaţia de a da votul de încredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului", a spus Iordache.
Mai mult, Iordache a zis că poziția preşedintelui Klaus Iohannis echivalează cu un atac la adresa unei alte autorităţi, în cazul de faţă Parlamentul.
"Constatăm că această obligaţie a preşedintelui este o veritabilă obligaţie de diligenţă, nu o etapă formală, lipsită de conţinut. Preşedintele României nu-şi poate exercita atribuţiile constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru cu scopul deliberat de a declanşa o criză parlamentară pentru a dizolva Parlamentul, conferind astfel acestei competenţe o nouă conotaţia neconstituţională. Această situaţie ar echivala cu un atac la adresa unei alte autorităţi publice", a argumentat Florin Iordache.
De asemenea, Corlăţean a afirmat că primele semne ale conflictului juridic dintre Parlament şi preşedintele Klaus Iohannis au apărut la începutul acestui an, potrivit Agerpres.
"Conflictul juridic care opune Parlamentul preşedintelui României nu este de dată foarte recentă, au fost semne (...) care au devenit evidente la începutul lunii ianuarie 2020", a spus Corlăţean, care a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate.
"La baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice (...), afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul", a mai afirmat preşedintele interimar al Senatului.
În schimb, consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină a demontat luni la CCR obiecțiile aduse de pesediști. Aceasta a subliniat că prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj al activităţii Parlamentului, informează Agerpres.
"Nu există un blocaj la nivelul activităţii Parlamentului, câtă vreme mecanismul efectiv de autoreglare a raporturilor interinstituţionale în cadrul procedurii de învestitură a Guvernului, ce implică acţiunea directă şi nemijlocită a senatorilor şi deputaţilor, se află în derulare, acest mecanism se află în derulare", a spus Mihaela Ciochină.
În opinia sa, derularea audierii candidaţilor la funcţiile de miniştri şi apoi programarea unei şedinţe pentru votul de învestitură demonstrează că Parlamentul funcţionează în mod normal.
"Chiar astăzi, peste câteva ore, este programată şedinţa comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulţumirii de natură pur politică a unui partid politic (...) ai cărui exponenţi sunt chiar autorii sesizării, şi nu ca o expresie a unei imposibilităţi de funcţionare instituţională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenţia Curţii Constituţionale", a afirmat reprezentanta Administraţiei Prezidenţiale.
Amintim că CCR a fost sesizată, în 10 februarie, de către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului cu privire la conflictul juridic Parlament - Preşedinte legat de nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier. Conform textului sesizării conflictul de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui.
"Conflictul juridic de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor Preşedintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 6 februarie 2020, cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziţii constituţionale: 1. principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); 2. obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; 3. obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a", se arăta în textul sesizării.
În opinia PSD, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113.
"Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la „alegeri anticipate", se arăta în sesizare.
Preşedintele Klaus Iohannis este acuzat că încalcă dispoziţiile art. 89 alin. (1) din Constituţia României, republicată, declarând deschis că are ca scop „alegeri anticipate”, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile
Articolul invocat prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, susţine PSD.
"Rezultă că Preşedintele României şi-a îndeplinit în mod discreţionar, abuziv, prerogativele înscrise în art. 85 alin. 91) şi 103 alin. (1) din Constituţia României, republicată, încălcând astfel principiul cooperării loiale, dimensiune a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Totodată, acesta nesocoteşte propriile atribuţii înscrise la art. 80 alin. (2) din legea fundamentală, în componentele referitoare la obligaţia sa de a veghea la respectarea Constituţiei, de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice şi de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, şi deturnează de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Totodată, în vederea soluţionării conflictului de natură constituţională, vă solicităm să dispuneţi conduita în acord cu prevederile constituţionale faţă de care autorităţile publice trebuie să se conformeze", se arăta în finalul sesizării.
