Cum se folosesc escrocii de epidemie: coronavirusul a generat un adevărat val de fraude în domeniul internetului și al telecomunicațiilor


  • ACP
  • Feb 18, 2020 19:14
  • 2174
Cum se folosesc escrocii de epidemie: coronavirusul a generat un adevărat val de fraude în domeniul internetului și al telecomunicațiilor

Criza produsă în Asia de epidemia de coronavirus a adus și o mulțime de efecte secundare nedorite – de la neajunsurile îndurate în urma intervențiilor dure și neinspirate ale unor guverne, începând de la cel al Chinei comuniste, la problemele economice apărute în urmă închiderii temporare a multor fabrici chinezești care ar trebui să alimenteze cu subansamble centre de producție din Asia ori Europa.

Mai mult chiar, de parcă toate problemele nu ar fi de ajuns, au început să apară în țările din jurul Chinei și fraudele informatice ori din telecomunicații, care îi lovesc tot pe cetățenii simpli.

Oficiali ai guvernului din Coreea de Sud au avertizat, zilele acestea, populația în legătură cu fraudele numite voice phishing și smishing, în care escrocii se folosesc de situația produsă de epidemie pentru a-și convinge victimele să le dea bani sau acces la conturile lor.

Ministerul Științei, Comisia Serviciilor Financiare și Agenția Națională de Poliție din Coreea de Sud au anunțat că au fost reclamate până marți aproape10.000 de cazuri de escrocherie smishing, ori SMS phishing, legate de epidemia de coronavirus.

De notat că smishing-ul este escrocheria ce presupune trimiterea unui SMS cu un text ori un web link momeală, pentru a fi aflate informații personale importante și parole folosite de victime, care apoi sunt folosite pentru accesul la conturile de mail ori bancare ale acestora.

Textele cu care sunt păcălite victimele sunt de genul acesta: ”Vrem să vă trimitem măști faciale gratis” ori ”Întârzierea serviciului livrare a coletului se datorează epidemiei coronavirusului”, presupunandu-se că mulți preferă să își comande acasă produsele decât să iasă în aglomerări pentru a și le cumpăra singuri.

De asemenea, sunt în creștere și escrocheriile în care infractorii dau telefoane pretinzând că sunt pacienți infectați cu coronavirus, care au nevoie urgenat de bani ori chiar oficiali guvernamentali care strâng fonduri.

Într-un alt caz, prezentat de oficialii sud-coreeni, un escroc care pretindea că este un pacient infectat cu coronavirus a încercat să șantajeze la telefon un patron de restaurant, amenințând că va spune tuturor că a fost în restaurantul acestuia, așadar locul este contaminat și e necesar să fie evitat.

Alt fel de escrocherie este prezentarea infractorului ca oficial al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, cerând victimei să descarce în telefon o aplicație pretins necesară, care obține însă informațiile personale sensibile.

Oficialii sud-coreeni au anunțat că guvernul va colabora cu cele trei companii mobile din țară pentru a trimite mesaje text utilizatorilor de telefonie mobilă pentru a-i avertiza să nu ajungă victime ale escrocilor și în același timp vor fi imediat suspendate numerele de telefon și blocate URL-urile folosite în fraudele ce țin de telefonia mobilă ori de utilizarea internetului.

Genul de fraude descris nu este deloc nou, chiar la noi în țară fiind destul de întâlnit anii trecuți, dar fără specificul dat de folosirea pretextului epidemiei. Acum, ca de fiecare dată când se întâmplă o criză majoră, au apărut hoții care exploatează spaimele și deruta oamenilor și chiar dacă la noi în țară nu se pune încă problema vreunui pericol iminent legat de coronavirus, nu ar fi de mirare ca, în schimb, să își facă apariția escrocii care folosesc pretextul acesta, dacă vom avea neșansa să fie depistat, până la urmă, vreun pacient cu coronavirus confirmat în Romania – mai multe detalii AICI.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.