"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ionuț Vulpescu, președintele Consiliului Național al PSD, a întocmit bilanțul prăbușirii propriului partid. Vulpescu spune că principalul motiv al decăderii partidului este asaltul neîncetat asupra Justiției.
"Putem spune, fără nicio rezervă, că, după mai mult de doi ani de luptă cu justiția, ne-am bătut singuri și ne-am și pus, tot singuri, la colț", se arată în concluzia raportului făcut public miercuri de Ionuț Vulpescu.
De subliniat că radiografia prăbușirii PSD este creionată de un plagiator. Vulpescu a plagiat în teza sa de doctorat, fiindu-i astfel retras titlul de doctor pentru 16 pagini plagiate, confom jurnalistei Emilia Șercan. Ionuț Vulpescu a susținut în noiembrie 2008, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, teza de doctorat intitulată “Etica între teologie și filosofie. Analiză comparativă asupra valorii morale a muncii în ethosul creștin“. Vulpescu l-a avut coordonator de doctorat pe profesorul Vasile Morar. Lectorul universitar Cătălin Cioabă a scris în urmă cu două luni, pe Contributors, că teza de doctorat a lui Ioan Vulpescu “conține o cantitate considerabilă de text preluat fără indicarea sursei”. Teza “Etica între teologie și filozofie. Analiză comparativă asupra valorii morale a muncii în ethosul creștin” are “elemente indubitabile de plagiat”, scria Cioabă, care a sesizat Facultatea de Filosofie a Universității din București cu privire la acest plagiat. Potrivit cercetătorului, este vorba despre pasaje luate copy-paste “de pe internet, din articole de specialitate sau chiar din articole de presă”. Cioabă a relatat pe Contributors că a identificat în teza fostului ministru pasaje “preluate din Wikipedia, Jurnalul național, portalul Crestinismortodox.ro, sau chiar referate online de pe pagini precum „Regielive””, conform edupedu.
Principalele concluzii din raportul plagiatorului despe PSD:
- PSD a mărit degeaba salariile, din moment ce aproximativ jumătate din totalitatea bugetarilor a votat cu PNL sau USR. Motivul a fost acela că PSD nu a priceput că ”Românii vor o țară ca afară”, adică să trăiască, nu doar să supraviețuiască.
- Deficitul de democrație al partidului, eliminarea oricărei voci critice la adresa conducerii, slugărnicia, promovarea mediocrității și lipsa dialogului sunt câteva dintre motivele pentru care PSD este asociat cu Partidul Comunist Român.
PSD este forțat să facă schimbări drastice pentru a supraviețui
Vulpescu admite de asemenea, în raport, faptul că PSD a fost complet rupt de realitățile societății românești și că a avut iluzia că se află tot în sumbrii ani 90, când manipula fără scrupule milioane de oameni fără acces la informație.
Schimbările din societatea românească pe care PSD le-a ignorat:
1) Repolarizarea categoriilor de vârstă, respectiv generația pre-decret (decretul privitor la interzicerea avortului) și cea post-decret, care au aspirații diferite. În 2024, generația pre-decret va fi cu aproximativ 1,3 milioane persoane mai mică, iar cei din generația post-decret nu vor fi devenit încă pensionari. Dacă în anul electoral 2024 PSD se va adresa strict publicului vârstnic, performanța sa va avea de suferit, prin comparație cu momentul actual, din cauze demografice, indiferent de calitatea liderilor sau a mesajelor.
2) Recalibrarea geografică a României. Județele își schimbă rapid compoziția și numărul de locuitori. Există trend-uri bine definite, iar acestea – fără excepție – defavorizează PSD. Concentrarea regională actuală a PSD înseamnă că la fiecare scrutin, pentru a ține pasul cu restul scenei politice, PSD trebuie să obțină mai multe voturi din mai puțini oameni disponibili. Partidul obține constant scoruri bune în multe județe, dar aceste județe au o rată de prezență din ce în ce mai mică dintr-o populație din ce în ce mai mică. În procente, la nivel local, lucrurile arată bine, dar ele fiind calculate din totaluri din ce în ce mai mici înseamnă din ce în ce mai puține voturi. Acest lucru se întâmplă în timp ce în restul României lucrurile stau exact invers, oponenții PSD obținând scoruri dintr-o prezență din ce în ce mai mare dintr-o populație din ce în ce mai mare.
3) Locul dialogului necesar cu familia social-democrată europeană a fost luat de ostilitate fățișă și chiar de aluzii privind renunțarea de către PSD la familia stângii europene. PSD pare să nu mai aibă niciun partid prieten din cadrul familiei socialiste europene și nici în cadrul Internaționalei Socialiste.
4) PSD a renunțat în mare măsură la promovarea pe bază de competență, iar partidul a ajuns să fie construit politic pe principii clientelare și de nepotism. Antiselecția a devenit un principiu de funcționare, cu efecte directe și profunde asupra calității actului de guvernare, precum și asupra imaginii publice a partidului. S-a ajuns, astfel, la golirea de sens a funcției de ministru și la cea mai slabă garnitură de secretari de stat din istoria PSD. Partidul a ajuns să fie reprezentat la nivel public/mediatic de către un grup restrâns de oameni care par că se pricep la orice subiect, din orice domeniu.
5) Valorile tradițional-conservatoare au devenit, în ultimul timp, singura tușă folosită în discursul public al PSD, în detrimentul valorilor social-democrației europene și al abordărilor modernist-progresiste.
6) Putem spune, fără nicio rezervă, că, după mai mult de doi ani de luptă cu justiția, PSD s-a bătut singur și s-a și pus, tot singur, la colț. OUG 13 a luat prin surprindere pe toată lumea. În campania electorală care se terminase de puțin timp nu a fost niciodată vorba despre asemenea măsuri. În Programul de guvernare, transformat în reper absolut, nu există nicio mențiune despre așa ceva. Nicio consultare, publică sau în cadrul partidului, nu a avut loc. Decizia discreționară a lui Liviu Dragnea, dusă la îndeplinire cu obediență, nu a trecut prin niciun filtru. A fost o măsură care a pus atât Guvernul, cât și partidul, în imposibilitate de dialog sau apărare. OUG 14, prin care tot guvernul PSD a abrogat OUG 13, a fost o urmare care nu a putut fi evitată. Iar prin aceasta PSD s-a recunoscut învins, pentru greșeala unui grupuscul care și-a imaginat că își poate pune la butonieră întregul guvern și prin asta întreaga țară.
7) Un alt moment în care PSD și guvernul au greșit a fost 10 august 2018. Modul controversat în care a fost gestionat protestul și imaginea publică rezultată au produs o adevărată traumă socială care, inevitabil,s-a răsfrânt asupra guvernării și a PSD. În acele momente, PSD a uitat să se comporte ca un partid mare, adică un partid integrator, care are responsabilități nu doar față de votanții și simpatizanții săi, ci și față de cei care îl contestă, care are datoria de a modera interesele divergente existente în societate și de a le transpune în politici publice care să vizeze nu (doar) majoritatea, ci pe cât mai mulți. La escaladarea violențelor au contribuit din plin și replicile care au dus la o și mai mare divizare a societății între ,,noi” și ,,ei”.
8) Un moment ratat a fost aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1918, care a fost gestionată cu amatorism. Toate acuzațiile adversarilor politici ai PSD la adresa partidului se regăsesc în modul în care a fost gestionat acest program. Printre acestea, cea referitoare la angajări pe pile și împânzirea instituțiilor publice cu persoane incompetente. Iar acest lucru s-a văzut prin calitatea proiectelor finanțate: serate de poezie ale polițiștilor locali, campionate de fotbal, petreceri câmpenești etc.. Toate aceste gafe administrative ar putea fi trecute cu vederea, dar PSD face apel foarte des la sentimente patriotice, uneori patriotarde. Repetarea obsesivă a iubirii de țară, fără ca ea să fie transpusă în celebrarea a 100 de ani de existență a României unite, dă imaginea unui partid guraliv, dar neputincios pe această temă. Vrea PSD să fie noul PRM?
9) PSD a abandonat ”noul proletariat” – corporatiștii, iar acest public s-a lăsat cucerit în fața unui discurs de dreapta, care nu îi oferă în realitate protecție. Decizia lui exprimă eșecul discursului progresist în România.
10) Unul dintre cele mai grave lucruri este că PSD a permis adversarilor săi politici să extindă acuzațiile aduse conducerii partidului către simpatizanții săi. A apărut în spațiul public o nouă insultă: „ești pesedist!”, constituită ca sursa unei campanii de public shaming a electoratului de stânga, în vederea manipulării psihologice a celor care au „#afinitățiPSD”. Dacă simpatizanții USR sau ai PNL își afirmă cu mândrie în spațiul public afinitatea lor politică, fără frica de a fi agresați, nu același lucru se poate spune, din păcate, despre simpatizanții PSD.
Conform documentului, în esență, PSD are nevoie de:
I. Reforma structurii ideologice a partidului, în acord cu următoarele cinci componente:
A. Ideologie.
B. Valori: solidaritate, colegialitate, integritate, profesionalism, prioritatea interesului public, obiectivitate, deschidere și transparență, bună credință, europenism.
C. Reprezentativitate.
D. Criterii de competență și expertiză profesională.
E. Politici: crearea de locuri de muncă; dezvoltarea economică a zonelor defavorizate; creșterea veniturilor pentru categoriile vulnerabile; protejarea drepturilor angajaților; distribuirea echitabilă a resurselor publice; îmbunătățirea serviciilor publice și a accesului la acestea.
II. Reluarea procesului de democratizare a partidului, atât la centru, cât și la nivelul filialelor locale, prin folosirea mecanismelor statutare, așa cum sunt alegerile interne, la timp. Cei excluși pe nedrept (spre exemplu, pentru delict de opinie) trebuie chemați înapoi, cu acordul filialelor unde au fost membri.
III. Revitalizarea TSD, astfel încât partidul să devină atractiv pentru noua generație.
IV. Alegeri libere și corecte pentru funcțiile de conducere din organizațiile locale ale PSD. Filialele PSD trebuie să își decidă conducerile fără intervenții de la centru, exclusiv pe baza capacității candidaților de a convinge. „Validarea de la centru” a unui candidat sau altul trebuie să dispară ca instrumente de exercitare a influenței centrale asupra planului local.
