Spionaj și presiuni masive: Rusia și Turcia intervin agresiv în politica statelor-țintă, invocând fie religia, fie ”slavismul” și alte marote ”istorice”

Ultimul scandal de spionaj din Serbia, de zilele trecute, a pus iar în lumină pericolul imediat pe care îl prezintă Rusia pentru țările din Balcani, fie ele mai mult, mai puțin sau deloc prietene ale Imperiului condus de Putin. Încercarea de asasinare a premierului din Muntenegru pentru a fi declanșată o lovitură de stat, în care au fost implicați agenți ruși, în 2016 – mai multe detalii AICI –, ori încercările Rusiei de a interveni subteran împotriva Greciei, în dosarul Macedoniei de Nord, exact când Moscova se declară prietena Atenei, au arătat clar că Rusia nu se dă înapoi de la nimic nici atunci când acționează în Balcani – detalii AICI. 

O filmare apărută pe YouTube zilele trecute, care arată un agent rus dând bani unui ofițer sârb, a pornit o reacție în lanț, primul răspuns oficial semnificativ fiind cel al președintelui Aleksandar Vucic, care a declarat pentru presă că serviciul de informații al țării sale a descoperit o operațiune majoră de spionaj în care erau implicați agenți ruși și ofițeri de rang înalt sârbi. Serviciul de informații al Serbiei ar fi adunat înregistrări audio și video cu întâlniri dintre agentul rus, locotenenent-colonelul Kleban și ofițeri sârbi, a mai spus președintele sârb, dar scandalul a fost declanșat de apariția de pe YouTube a clipului venit dintr-o sursă necunoscută.

Deși activitatea agenților ruși e o problemă de securitate națională pentru sârbi, președintele Vucic a acuzat serviciile occidentale că ar fi difuzat clipul, încercând să strice relația dintre Belgrad și Moscova, relație care, chiar în condițiile actuale, va fi mai apropiată în beneficiul ambelor țări. Din partea rusă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat de asemena ca ar fi vorba de o provocare (occidentală) ce ar trebui să dea ”o anumită impresie”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov și-a declarat convingerea că nimic nu poate face rău relațiilor dintre Serbia și Rusia. Președintele sârb și-a permis doar să îl întrebe pe ambasadorul rus de la Belgrad ”de ce?” – mai multe detalii AICI.  

 Urmarea scandalului e aiuritoare: un apropiat al președintelui Vucic, parlamentarul Milovan Drecun a declarat, pe 22 noiembrie, legat de difuzarea clipului, că ar fi vorba de atacuri hibride ale Bulgariei asupra Serbiei. Bulgaria ar avea un centru comun pentru operațiuni de spionaj în Skopje, de unde ar lansa astfel de atacuri asupra Serbiei, a mai declarat Drecun, lucru negat categoric de ministrul Apărării bulgar, Krasimir Karakaceanov. El a mai spus că Serbia nu ar trebui să acuze Bulgaria pentru a devia atenția de la problemele sale interne. Ambasadorul Serbiei la Sofia, Vladimir Ćurgus, a fost convocat la Ministerul de Externe al Bulgariei pentru explicații legate de gravele acuzații ale oficialului sârb, după ce mai fusese chemat și în vară pentru tensiunile diplomatice produse de declarații făcute atunci de premierul adjunct sârb Ivica Dačić – mai multe detalii AICI. 

Bulgaria nu suportă doar ostilitatea Serbiei, controlată de ruși. În același timp, dinspre Turcia, bulgarii au parte de declarații deloc prietenoase, care vin în paralel cu încercarea Ankarei de a-și crea o forță cât mai mare de influență și intervenție în țara lor.

Anul trecut, Erdogan a vorbit despre ”frații și surorile care suportă opresiunea” în orașele din Bulgaria, orașe care s-ar afla însă în interiorul granițelor turcești, în spirit. ”Opresiunea” despre care vorbește Erdogan este încercarea bulgarilor de a limita activitățile statului turc în țara lor, printre altele oprind construirea unei moschei imense în Kardjali, limitând finanțarea oferită de Ankara celor 600 de imami turci și declarându-l pe ambasadorul turc Uğur Emiroğlu (numit de presa bulgară un imam cu pașaport diplomatic) persona non grata în 2016. Anul acesta, în martie, ministrul Externelor bulgar a trimis o notă furioasă ambasadei Turciei din Sofia din cauza intervenției ministrului turc Çavuşoğlu în politica bulgară, legat de o datorie a Oficiului Marelui Muftiu al Bulgariei față de statul bulgar.

În momentul de față, Bulgaria este prinsă între două țări imprevizibile, care nu au rezerve când trebuie să recurgă la forța armelor și care îi sunt direct, declarat ostile. Ceea ce se întâmplă acum cu Bulgaria este exact ce spunea anul trecut președintele Macron, în Parlamentul European, că nu ar trebui să se întâmple. Iar Turcia investește în continuare masiv într-o rețea de moschei, centre culturale și școli subordonate Ankarei în Balcani, iar Rusia intervine și încearcă să își așeaze capete de pod în politica fiecărei țări de care pretinde că ar fi legată pe temeiul originii slave ori a credinței ortodoxe. Lucruri despre care sunt semne că se întâmplă, în parte, și la noi în țară – vom reveni cu detalii în acest sens.