"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Alături de fosta șefă a DNA, Camelia Bogdan este, de ani de zile, una din țintele favorite ale propagandiștilor neobosiți de la Antena3. Deranjul pe care l-a provocat judecătoarea, exclusă pentru a doua oară din magistratura tot mai controlată de gruparea judecătoarei PSD Lia Savonea, are legătură cu inimaginabilul „tupeu” al acesteia, de neiertat pentru anteniști, de a-l condamna la zece ani de închisoare pe unul din cei mai nesătui și toxici prăduitori ai ultimilor 30 de ani, securistul Dan Voiculescu.
Acum, ca răspuns probabil la interviul curajos acordat de Camelia Bogdan recent pentru Newsweek, în care vorbește despre cum a înhățat Voiculescu banii Crescent, o firmă prosperă a fostei Securități, Mircea Badea apelează la o metodă de denigrare specific securistă: publică imagini de tip paparazzi cu judecătoarea în costum de baie la mare, lăsându-și admiratorii să posteze în comentarii toată gama de atacuri și invective cu referire la fizicul magistratei.
Supusă unei campanii mediatice de denigrare, alungată din magistratură, tot mai singură în calvarul pe care îl trăiește deja de câțiva ani, Camelia Bogdan nu pare dispusă să renunțe la luptă, reluând în interviul acordat Newsweek povestea banilor Crescent înhățați de Voiculescu și vorbind deschis și despre dezinteresul manifestat de stat în recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro în dosarul ICA, a cărui figură centrală e Dan Voiculescu, patronul lui Mircea Badea.
Cameli Bogdan pentru Newsweek: „începând cu anul 1990, domnul Dan Voiculescu, având împuternicire pe conturile Crescent, aparținând fostei Securități, a dirijat banii fără ca autoritățile statului român să-l deranjeze preț de o secundă. Trebuie investigat ce s-a întâmplat cu banii care aparțin poporului român. Procuroruii români sunt depășiți de situație, fie din apatie, fie din alte cauze. Din acest motiv, apreciez că statul român trebuie să contracteze specialiști / firme de avocatură, specializați în recuperarea produsului infracțiunii. De altfel, în 1990, statul român a început o astfel de investigație, însă autoritățile române - fosta Bancă Română de Comerț Exterior și Guvernul României - au împiedicat investigația, refuzând să colaboreze.
Istoria dreptului unei țări trebuie reflectată în mod fidel, faptul că reprezentanții statului român nu au avut nicio inițiativă de a repatria sumele rămase în off-shore-uri în anul 1989 sau de a investiga condițiile în care s-a produs decesul domnului Marin Ceaușescu (fratele lui Nicolae Ceaușescu, care a murit în 28 decembrie 1989, la Viena), neputând fi trecut cu vederea.
Nu doar în Dosarul „ICA” am văzut transfuzii din contul Crescent, ci și ulterior am avut convingerea că problema repatrierii fondurilor fostei Securități, al cărei continuator în drepturi este SRI, nu va fi pusă niciodata pe tapet, deoarece nu există voință politică. În anul 2016, în contextul scandalui Swiss Leaks, am solicitat autorităților române să inițieze demersurile intrării în posesia conturilor cetățenilor români deschise la UBS Geneva, în vederea formularii unor cereri de repatriere întemeiate pe prevederile Art. 57 din Convenția ONU împotriva corupției.
Deși investigatorul german mi-a confirmat că datele au ajuns la ministrul Justiției din acea vreme, Raluca Prună, corespondența cu dumneaei purtându-se pe adresa de e-mail ce i-a fost alocată de minister, nicio sumă de bani nu a fost recuperată până în prezent. Menționez însă că există și mecanisme civile de recuperare a produsului infracțiunii în cauzele cu componentă transnațională, și avocați de o înaltă pregătire profesională, este doar nevoie ca ANAF să vrea să aduca banii la bugetul de stat.”
