În ultima zi a lunii iunie, duminică, Uniunea Europeană a semnat un acord de liber schimb cu Vietnamul, care va contribui la încheierea epocii în care omniprezentele produse chinezești erau cele mai vândute pe toate piețele Europei, în condițiile în care companiile europene întâmpinau în China toate abuzurile posibile făcute din partea companiilor chinezești susținute ori deținute de statul comunist – mai multe detalii AICI.
Lumea a fost ani de zile inundată de copiile făcute de chinezi fără cea mai mică jenă, începând de la șosete până la autoturisme și orice încercare a firmelor occidentale de a primi compensații pentru pagubele produse, ori de a opri fabricarea mărfurilor copiate s-a lovit de susținerea oferită firmelor chinezești de administrația statului chinez care își trăia anii de glorie, neavând nici o forță care să pună în pericol supremația economică.
Războiul comercial început de Donald Trump împotriva Chinei a slăbit însă puterea acestui colos industrial care își permitea prea multe pe temeiul masivității sale economice și o țară ca Vietnamul, care poate oferi condiții de producție comparabile ori chiar mai bune, a început să fie din ce în ce mai preferată de companiile americane, europene și, stranie situație, chiar și de cele chinezești. În fața acestui reflux de investiții, China încearcă să repare ce mai poate din relațiile cu firmele occidentale, cel mai important pas fiind promisiunea președintelui Xi Jinping de a oferi compensații firmelor care au suferit din cauza furtului intelectual și a protecționismului practicate de prea mulți ani de industria chineză – mai multe detalii AICI.
Promisiunea disperată a președintelui chinez nu prea are însă cum să fie pusă în practică, pentru că asta ar însemna ca Beijingul să plătească daune gigantești pentru furturi care au acoperit vreme de zeci de ani toate domeniile de producție din țara numită, anii trecuți, ”atelierul lumii”. Dar faptul că țări ca Vietnamul sunt din ce în ce mai atrăgătoare pentru firmele americane și europene nu are cum să nu dea de gândit strategilor de la Beijing, care, deocamdată, privesc neputiincioși cum se mută bună parte din producția de bunuri din țara lor, ultimul exemplu fiind părăsirea Chinei de Samsung, care și-a închis fabricile din Huizhou, Shenzhen si Tianjin – mai multe detalii AICI.
Orice ar gândi însă administrația chineză, e sigur faptul că în momentul de față alternativele precum Vietnam sunt preferabile firmelor occidentale și faptul că Uniunea Europeană a semnat un acord economic atât de avantajos pentru țara asiatică cu 95 milioane de locuitori, lucru care îi va produce o creștere economică rapidă pentru anii următori, arată că perioada economică de aur a Chinei începe să se apropie de sfârșit.