Șefa ICR a apelat la o casă de avocatură pentru a transmite o notificare către bloggerul Cetin Ametcea, care a preluat postarea mea de duminică de pe facebook - privind trucarea grosolană a unei fotografii prezente pe siteul instituției conduse de Liliana Țuroiu, de loc din Videle, prin eliminarea a două artiste - și a postat-o pe siteul său sub titlul „Lilica Țuroiu sau când pui prostituate pesediste la conducerea instituțiilor”.
Prin casa de avocatură, Țuroiu susține că intervenția mea de pe Facebook ar conține apelative injurioase, vulgarități și informații false, iar prin preluarea pe cetin.ro și răspândirea pe internet, doamnei numite politic la ICR i s-ar prejudicia imaginea, demnitatea, onoarea, dreptul la viață privată etc.
Postarea mea o gătiți AICI
Liliana Țuroiu mai afirmă cu nonșalanță că fotografia în discuție nu ar fi trucată, ci ar fi una din multele poze făcute cu ocazia premierei operei Oedip de la Londra. Mai jos aveți fotografia din care au fost eliminate soprana și pianista operei Oedip. Au rămas în ea Țuroiu, încadrată doar de dirijorul rus al operei, Vladimir Jurowski (stânga img, adus prin fotoshop lângă Țuroiu), ambasadorul României în Marea Britanie, Dan Mihalache (dreapta img) și Dorian Branea, directorul ICR New York (ultimul din stânga img).
Iată ce le-am răspuns doamnei și avocaților săi:
Buna ziua,
Subsemnata Camelia Tabacu și persoana menționată de dvs în notificare - Cetin Ametcea - nu am interacționat în niciun fel vreodată, cu atât mai puțin la redactarea articolului prezent pe cetin.ro ( sub titlul „Lilica Turoiu sau când pui prostituate pesediste la conducerea instituțiilor”). Practic el a luat postarea de pe pagina mea de Facebook și a urcat-o pe site lui sub ce titlu a dorit. Nu e treaba mea să îndrept acest lucru și nu mă consider responsabilă în niciun fel de titlul sub care a ales Cetin să-mi folosească scrierea de pe Facebook.
Fotografiile de pe FB mi-au fost indicate chiar de colaboratori ai operei menționate (Oedip)– care îmi vor fi martori în instanță, în cazul în care vom ajunge acolo și care s-au simțit lezați de photoshopul grosolan, imaginea modificată fiind folosită ca poză principală a evenimentului prezentat pe pagina ICR.
Deci imaginile provin de pe siteul ICR-ului – remarc că nici clienta dvs nu neagă acest lucru - iar modificarea/photoshoparea uneia dintre ele prin eliminarea a două artiste este evidentă. Orice specialist în imagine poate demonstra fără prea multă bătaie de cap asta în instanță. Nu sunt două poze distincte, cum susține doamna în notificarea adresată prin dvs. Este aceeași imagine supusă prelucării într-un program specific, prin care, din imagine, au fost eliminate două persoane.
Este un paragraf între ghilimele în postarea mea de pe facebook. Vă rog să-l citiți cu atenție căci aparține persoanei care mi-a semnalat modificarea fotografiei și este o garanție a faptului că intenția mea nu a fost să lezez imaginea doamnei, ci să dezvălui publicului o acțiune și un mod de lucru revoltătoare, făcând firește backgroundul profesional și relațional al doamnei din Videle (localitate din care provin, ce coincidență, și două politiciene PSD – partidul care a susținut candidatura doamnei Țutoriu la conducerea ICR - extrem de controversate).
Siteul ICR abundă de imagini cu doamna, pare mai degrabă un site personal, decât al unei instituții de stat, iar ideea pe care și-o face oricine ajunge acolo este că doamna are cunoștință despre ce se întâmplă pe pagina de web a ICR și că este foarte posibil și probabil ca însăși domnia sa să solicite anumite lucruri.
Că nu le-a modificat doamna cu mâna dânsei, cu asta pot fi de acord. Dar că nu știa despre felul în care a fost prezentat evenimentul pe pagina ICR, e greu, aproape imposibil de crezut, mai ales că am remarcat că îmi pune la dispoziție în notificare pe care mi-ați transmis-o un buchet de linkuri din presa străină (în care se vorbește în termeni elogioși nu despre activitatea doamnei, ci despre produsul artistic care a determinat și fotografiile despre care vorbim acum).
Oare ce instanță de pe lumea asta va crede că doamna a citit presa străină din scoarță în scoarță, dar nu și pagina de web a instituției pe care o gestionează pe bani publici și în care sunt reflectate mai ales evenimentele la care participă și dânsa?
Apoi 95% din afirmațiile din postarea mea de pe Facebook sunt bazate pe o serie de articole de presă lecturate de-a lungul timpului și care vorbesc despre doamna exact în termenii folosiți și de mine, dacă nu chiar mai duri.
Bănuiesc că, dacă mă amenințați cu chemarea în judecată, doamna pe care o reprezentați a făcut deja același demers și contra numeroasele publicații care au avut în paginile lor articole la adresa dânsei deloc elogioase, dezvăluirile de presă, deloc puține, arătând suportul politic de care a beneficiat doamna (căci doamna nu ocupă funcția de la ICR în urma unui concurs de aptitudini și talente, ci în urma unei numiri politice), apropierea de o serie de personaje publice controversate, cât și „preocuparea constantă a președintei ICR pentru propria imagine, în detrimentul instituției” (Radu Carp în https://www.podul.ro/articol/institutul-cultural-roman-bilant-2017-2019-doi-ani-de-teleormanizare-5656.html).
Doamna a ajuns în fruntea ICR propusă și susținută de un partid politic - PSD asociat astăzi, în toată Uniunea Europeană, cu subminarea statului de drept, șubrezirea democrației, încălcarea separației puterilor în stat, încercarea repetată de politizare a justiției și modificarea legislației în folosul politicienilor cu probleme penale. Partidul pe filiera căreia a ajuns doamna în fruntea ICR a fost comparat de presa germană cu un sistem de tip mafiot. (https://adevarul.ro/news/politica/presa-germana-compara-psd-un-sistem-stil-mafiot-social-democratii-romania-partid-uita-sine-1_5cc9e2a3445219c57e26a298/index.html )
Presupun că apelativul „prostituată” este însă cel mai deranjat. E drept, și eu găsesc termenul folosit de Cetin deplasat și nu mi-aș fi permis, necunoscând viața intimă a doamnei, să-l folosesc, dar poate este doar o metaforă care vrea să sugereze nu că doamna ar merge pe șoseaua de centură ca să practice sex contra cost, ci să evidențieze cârdășia politică toxică prin care sunt ocupate funcții vitale în instituțiile de stat.
Vă atașez mai jos articolele de presă care m-au ajutat să-mi realizez postarea în termenii de care doamna Liliana Țuroiu se declară lezată:
https://evz.ro/institutul-cultural-roman-haine-bani.html
https://www.b1.ro/stiri/eveniment/turoiu-icr-nereguli-275853.html
https://www.cotidianul.ro/omul-lui-videanu-propus-de-psd-la-sefia-institutului-cultural-roman/
https://www.cotidianul.ro/dezastrul-de-la-icr-tradeaza-incultura-puterii/
Vă voi mai atașa prezentului mail și câteva fotografii făcute unor file din decizia definitivă a instanță în cazul procesului intentat de Mircea Lucescu mai multor jurnaliști, inclusiv partenerului de viață al subsemnatei, proces de răsunet pierdut de marele antrenor român.
Vă recomand să lecturați cu atenție căci conțin informații esențiale despre libertatea de exprimare în viziunea instanței supreme, dar și elemente din jurisprudența CEDO în materie de libertate de exprimare în cazul jurnaliștilor. „Așa cum a statuat și Curtea Europeană: <este inadmisibil ca un ziarist să nu poată formula judecăți critice de valoare decât sub condiția demonstrării veridicității>. Jurnaliștii sunt protejați de art 10 din Convenție chiar dacă nu pot face proba verității”. (citat din decizia instanței).
Vă mai atașez și câteva capturi ale unei discuții purtate cu sursele mele – a căror identitate o voi dezvălui doar la solicitarea instanței - despre doamna Țuroiu în care îmi sunt dezvăluite și alte fapte posibil chiar de natură penală din activitatea dânsei pe care am ales să nu le dau publicității, considerând că există deja o sumedenie de materiale de presă pe același subiect. Deci este total fals că am urmarit denigrarea sau discreditarea doamnei, cu atât mai puțin să-i fi atins viața privată în vreun fel, chiar dacă unele cuvinte din textul de pe facebook sunt mai acide. Sunt însă în raport cu situația constatată: falsul grosolan de pe pagina ICR și backgroundul de carieră al doamnei.
Tot din decizia instanței la care făceam referire mai sus: „Libertatea de exprimare reprezintă posibilitatea de a pune în circulație idei prin orice mijloace și implică posibilitatea pe care o are orice persoană de a aduce la cunoștința publicului gândurile, opiniile și credințele sale, indiferent dacă acestea sunt sau nu însoțite de o argumentație corespunzătoare și dacă ideile exprimate sunt sau nu considerate admisibile de autoriăți sau de majoritatea populației. (...) Așa cum a statuat CEDO în cauza Dalba c. României, în cazul presei se acceptă o expansiune a limitelor ce încadrează dreptul la liberă exprimare, iar libertatea jurnalistică include uneori recurgerea la o posibilă doză de exagerare ori chiar provocare (Bladet Tromso și Stensaas c. Norvegiei, Lopes Gomes da Silva c. Portugaliei) din partea jurnaliștilor.”
Ultima oră: deși susține prin Liliana Țuroiu că imaginea nu era trucată, ICR a decis îndepărtarea acesteia de pe siteul instituției (în prima foto e siteul așa cum arată azi, în cea de-a doua e versiunea sub care s-a prezentat până la sesizarea photoshopului):
Vizionați Galeria FOTO