"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Presa din Rusia a fost mulți ani de zile supusă unor presiuni fantastice din partea autorităților statului, lansându-se practic un război total împotriva jurnaliștilor care încercau să își facă meseria cinstit. De-a lungul timpului, în era Putin, au fost amenințați, atacați, bătuți ori uciși o mulțime de jurnaliști onești, numai pentru că investigaseră corupția și crimele statului ori colaborarea autorităților cu mafiile cele mai sângeroase din Rusia.
Un lucru e clar în Rusia – dacă ești jurnalist, nu critici autoritățile statului pentru că e mai periculos decât dacă ai critica renumita mafie cecenă. În condițiile astea, presa din Rusia nu mai trebuie cenzurată – s-a aliniat în cea mai mare parte la nevoile Kremlinului, jurnaliștii spunând acum, cu mici scăpări, doar ce știu că e voie.
După groaznicul accident de pe aeroportul Seremetyevo din Moscova, deși erau cunoscute problemele avioanelor civile Suhoi, cum era și cel care a luat foc, era de așteptat ca presă rusă să fie foarte precaută cu evaluarea posibilelor cauze ale accidentului, evitând să spună adevărul, dacă acesta jena autoritățile de la Kremlin. Avionul în cauză, Suhoi Superjet 100, singurul avion civil produs de ruși în era post-sovietică ce mai este azi în funcțiune, fusese prezentat de propagandă ca o dovadă a superiorității tehnice ruse, a faptului că industria lor poate sta alături de industria aeronautică civilă occidentală.
În ciuda numărului mare de defecte apărute de timpuriu în explotarea avionului Suhoi Superjet 100, rușii au continuat să îl folosească, ba mai mult, să încerce să îl vândă și altora în număr mare, deși numai o firmă din Mexic cumpărase si mai avea în folosință câteva avioane rusești de tipul ăsta, iar altă din Irlanda, CityJet, care deține doar trei avioane, nu le mai folosește – mai multe detalii AICI. Nemaiputând cumpăra avioane europene ori americane, din cauza sancțiunilor economice impuse de Washington, iranienii au încercat să achiziționeze câteva zeci de Suhoi Superjet 100, dar faptul că avionul rușilor folosește și un procent de peste 10% de componente americane a făcut că tranzacția să nu poată fi încheiată.
În momentul de față sunt în uz 139 de avioane Suhoi Superjet 100, din care 106 sunt deținute de Aeroflot. Refuzând să accepte realitatea problemelor imense de proiectare și producție ale ale avionului lor, rușii intenționau să producă și să vândă 800 de avioane SSJ 100 până în 2024, 500 dintre ele pentru piață externă...
Acum, după tragedia aviatică în care au murit 41 de ruși, au apărut în presa rusă ceea ce ar trebui să fie sclipiri de luciditate, după o lungă perioadă de ignorare a problemelor avute de avionul care se dovedise deja, în prea multe rânduri, a fi foarte periculos.
Moskow Times a preluat de pe Bloomberg articolul lui Leonid Bershidsky, care recunoaște că avionul în cauză a fost doar o încercare nefericită a industriei ruse din era Putin de a sta alături de industria de înaltă tehnologie occidentală, însă asta nu trebuie să îi oprească pe ruși să continue să proiecteze și să producă avioane civile, spune Bershidsky, pentru că Putin însuși a cerut lucrul acesta: ”Cât despre ambiția post-imperială a refacerii industriei aeriene sovietice, nu e nevoie de grabă chiar în față competiției cu China (care nu a avut, de asemeni, mare succes cu proiectul sau aviatic). Puterea inteligenței ingineriei ruse și tradiția solidă în industria de profil trebuie să facă posibilă producerea unor avioane comerciale bune, la un moment dat. La începutul anului asta Putin i-a îndemnat pe producătorii de avioane să lucreze la o versiune civilă a bombardierului strategic Tupolev Tu-160. Rusia produce avioane de luptă foarte competitive și asta dă posibilitatea să se producă o mulțime”.
Așadar, deși recunosc că SSJ 100 a fost o catastrofă, rușii continuă să viseze pe mai departe la construcția unui avion civil. Numai că, dacă l-ar produce, ar mai avea curaj cineva din afara Rusie să îl cumpere ori să zboare cu el? Greu de crezut! - mai multe detalii AICI.
