La protestul din 10 august 2018 au fost consemnate cele mai multe şi mai grave agresiuni împotriva jurnaliştilor, "agresiuni venite tocmai din partea forţelor de ordine, care ar fi trebuit să asigure protecţia tuturor cetăţenilor aflaţi în mijlocul acelor evenimente încă neclare pentru opinia publică şi pentru anchetatori", arată raportul FreeEx "Libertatea Presei în România 2018-2019".
"În perioada mai 2018 - mai 2019 au existat acţiuni ale Jandarmeriei Române care au fost cel puţin controversate, alteori confirmate a fi abuzive prin decizii în primă instanţă. Nu de puţine ori Jandarmeria Română a fost acuzată că a răspuns unor comenzi politice, iar evenimentele din seara de 10 august 2018, prilejuite de protestul diasporei, au generat ştiri chiar şi în presa străină, din cauza violenţei forţelor de ordine", se arată în raport.
Raportul a fost publicat oficial luni. ActiveWatch, care a realizat raportul, arată că, potrivit Indexului Libertăţii Presei realizat de Reporteri fără Frontiere, "situaţia presei de la noi rămâne tot în zona problematică, în anul 2019 pierzând deja trei poziţii în clasamentul global". În 2018, România ocupa locul 44, iar în 2019 a coborât până pe locul 47.
"Singura explicaţie pentru această poziţie rezonabilă în clasamentul global ar fi că România nu e zonă de război (...) şi că nu avem jurnalişti ucişi pentru că şi-au făcut datoria", apreciază ActiveWatch.
Potrivit organizaţiei, în România "jurnaliştii oneşti şi profesia, în ansamblul ei, sunt sabotate, de cele mai multe ori, chiar de foşti jurnalişti care fie au intrat oficial în politică, fie trăiesc din alocaţia oferită de partide".
"2018 a fost un an în care dosarele penale ale patronilor de presă în general au stagnat sau au evoluat favorabil acestora. Acuzele penale variază de la mărturie mincinoasă, trafic de influenţă, spălare de bani, constituire de grup infracţional organizat, şantaj, dare de mită, până la crime împotriva umanităţii (Dosarul Mineriada în care este trimis în judecată Adrian Sârbu)", arată raportul.
În ceea ce priveşte presiunile, ActiveWatch menţionează momentul în care Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi Poliţia Teleorman au cerut jurnaliştilor de la RISE Project să dezvăluie sursele unui material de presă care îl viza pe liderul PSD Liviu Dragnea.
Totodată, arată ActiveWatch, "instituţii de presă importante au funcţionat ca unelte ale proprietarilor şi au susţinut manifest interesele politice, economice sau de natură juridică ale acestora".
În ceea ce priveşte situaţia avertizorilor de integritate, raportul FreeEx notează că instituţia Avocatului Poporului, ca autoritate responsabilă pentru reprezentarea/protejarea avertizorilor, "este pasivă sau intervine doar formal".