"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ziariștii de la Jurnaluldearges.ro au vorbit cu teologul, scriitorul și traducătorul Cristian Bădiliță, dar și cu afaceristul Robert Erbașu (actualul proprietar al clădirii), despre situația puțin spus deplorabilă în care zace casa scriitorului Liviu Rebreanu, ”cel mai argeșean scriitor român”.
Retrocedată în 2009, casa de la Valea Mare-Ștefănești, acolo unde Liviu Rebreanu a scris romanele „Răscoala”, „Jar”, „Gorila” şi „Amândoi” şi unde s-a stins, în 1944, este într-o stare gravă de degradare de foarte mulţi ani.
Casa a fost retrocedată în 2009 omului de afaceri Robert Erbaşu şi s-a închis pentru vizitatori în 2013. Acum se află într-o paragină atotcuprinzătoare, aruncând o umbră de îndoială asupra bunei-credințe a tuturor celor care ar trebui să facă ceva. Și ne referim deopotrivă la autoritățile locale și județene, dar și la actualul proprietar al casei memoriale.
Recent, reputatul om de cultură Cristian Bădiliță (scriitor, teolog, doctor al Universităţii Paris IV Sorbona) a avut o reacție vehementă pe Facebook cu titlul ”Profanarea memoriei lui Rebreanu în Argeș” legat de faptul că nimeni nu se preocupă de reabilitarea casei lui Liviu Rebreanu. ”Obiectele lui Rebreanu au fost adunate grămadă şi zac într-un depozit al Muzeului Judeţean din Piteşti. Între timp, casa de la Valea Mare a ajuns o ruină. Familia Erbaşu nu întreprinde nimic deocamdată, iar «autorităţile» sunt total nepăsătoare. Cazul e pur şi simplu revoltător”, a scris printre altele Cristian Bădiliță.
Ziariștii de la Jurnaluldearges.ro au stat de vorbă atât cu domnul Cristian Bădiliță, cât și cu omul de afaceri Robert Erbașu legat de soarta casei marelui romancier.
Cristian Bădiliță: „Nu-și dau seama argeșenii cine le-a respirat aerul 14 ani!”
Iată ce a declarat Cristian Bădiliță: ”Nu e treaba mea, de biblist, teolog și universitar, să mă ocup de Casa Memorială Rebreanu din Argeș. Dar nu mișcă nimeni, în afară de câțiva oameni realiști-idealiști ca dumneavoastră. Personal îl venerez pe Rebreanu și ca scriitor și că om. Nu-și dau seama argeșenii cine le-a respirat aerul 14 ani! Vă pot vorbi o zi despre legătura lui Rebreanu cu Argeșul. Este cel mai argeșean scriitor român. Din păcate, iată cum îl «răsplătesc» argeşenii! E pur și simplu trist. Trei capodopere ale lui Rebreanu: «Ciuleandra», «Amândoi» și «Răscoala» se petrec în Argeș. Câți argeșeni cunosc acest lucru? Ar trebui făcut un itinerariu turistic-cultural Rebreanu în perimetrul județului. Romanul polițist «Amândoi» se petrece chiar în centrul Piteștiului, unul din «personajele» principale fiind chiar Biserica Sf. Nicolae, demolată de comuniști. Mădălina din «Ciuleandra» e originară din Vărzari (lângă Morărești), Ciuleandra fiind chiar un dans argeșean. În fine, satul unde se petrece povestea din «Răscoala», numit, simbolic, Amara, e localizat de Rebreanu undeva între Gliganu, Ioneşti, Humele, Babaroaga, Izvoru (toate aceste nume sunt pomenite în capodopera rebreniană)”.
„Ce se întâmplă cu acest popor argeșean și cu autoritățile argeşene? De ce nu-și prețuiesc geniile care le-au onorat județul?”
Cristian Bădiliță este revoltat de lipsa de reacție legat de degradarea casei lui Rebreanu: ”Ce se întâmplă cu acest popor argeșean și cu autoritățile argeşene? De ce nu-și prețuiesc geniile care le-au onorat județul? Casa de la Valea Mare a fost singurul ACASĂ al lui Rebreanu, patria lui adevărată, locul unde a trăit și a scris vreme de 14 ani. Să nu uităm că Rebreanu era un exilat în România. El a venit din Ardeal înainte de Unire. Nu avea nici casă, nici familie, nici prieteni. Nevasta lui, Fanny, era din Argeș. Astfel a ajuns să cumpere scriitorul proprietatea de la Valea Mare. După 1930 aproape că n-a mai locuit în București. La Valea Mare și-a instalat un telescop, adus din Franța, cu care scruta noaptea cerul înstelat (Rebreanu era un astronom profesionist). Tot la Valea Mare a realizat sute de fotografii, care se păstrează încă în arhiva Muzeului literaturii. I-am propus marelui pictor și prieten Sorin Ilfoveanu să realizăm o expoziție cu fotografiile lui Rebreanu de la Valea Mare la Fundația Ilfoveanu din Pitești. A primit cu entuziasm. Dar nu e suficient. Rebreanu e un autor colosal. Obiectele care se aflau în casa de la Valea Mare trebuie scoase din depozitul unde zac de atâția ani și expuse. Generații întregi au fost private deja de contactul direct cu lumea lui Rebreanu. E un privilegiu pentru argeșeni de a-l fi avut 14 ani în Argeș. E o descalificare morală pentru argeșenii de azi halul în care-i tratează memoria. Cu toții trebuie să participe la readucerea lui Rebreanu în prim-planul turismului și culturii locale”.
Ce spune Robert Erbașu: „Este un proiect în lucru”
Ziariștii de la Jurnaluldearges.ro au luat legătura și cu proprietarul casei, omul de afaceri Robert Erbașu, pentru a ne spune ce are de gând să facă mai departe.
„Este un proiect în lucru pentru reabilitarea Casei Rebreanu, arhitecții lucrează deja. Însă, după cum știți și dumneavoastră, procedurile durează mult. Nu pot să fac o estimare legat de data de finalizare a proiectului”, ne-a declarat Robert Erbașu, care e milionar în euro după proprietățile (păduri, munți, imobile) retrocedate în județul Argeș.
Casa de la Valea Mare a fost cumpărată de către Liviu Rebreanu în 1930. În aprilie 1945, la aproape opt luni de la moartea marelui romancier, casa a fost cumpărată de către doctorul Ion Erbaşu (bunicul actualului proprietar) de la Fanny Rebreanu şi Florica Vasilescu Rebreanu, soţia şi respectiv fiica marelui romancier. Ion Erbaşu a fost însă expropriat de comunişti în 1950, iar în 1969 locuinţa a fost declarată casă memorială.
