România, în pragul unor grave sancțiuni din cauza OUG anti-justiție? Ce reprezintă procedura de infringement sau activarea Articolului 7 despre care a menționat Angela Cristea

România riscă să se îndepărteze de parcursul ei european din cauza ultimei OUG date de Tudorel Toader pe legile justiției. Concret, Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București a precizat vineri că Parlamentul European are o serie de măsuri prin care se pedepsesc derapajele de la statul de drept și anume procedura de infringement și declanșarea articolului 7 din Tratatul UE.

 „Vom folosi cu mare atenție instrumentele pe care le avem la dispoziție… există procedura de infringement, există opțiunea nucleară, dar sperăm să nu ajungem acolo”, a spus Cristea, cu referire la eventualele încălcări ale principiilor statului de drept de către autoritățile de la București. (...) Încercăm să ne uităm mai mult la fapte și mai puțin la vorbe, asta este foarte important, dar suntem foarte îngrijorați. (...) Mă așteptam să apară aceste proteste ale magistraților, pentru că aceste ordonanțe se emit peste noapte, fără consultări publice cu părțile implicate, iar magistrații simt că independența le este amenințată”, a spus Angela Cristea pentru RFI.

Procedura de „infringement” (citiți mai mult AICI) este declanșată de către Comisie împotriva statelor ce nu își respectă obligațiile comunitare. Declanșarea acesteia poate fi provocată în trei cazuri:

a) Omiterea notificării actelor normative naționale care transpun și implementează directivele – statele membre au obligația de a notifica legislația de transpunere și pe cea care asigură implementarea;

b) Neconformarea legislației naționale la cerințele normelor comunitare – aceasta înseamnă că legislația internă trebuie să se afle în deplină concordanță cu cerințele Uniunii;

c) Aplicarea necorespunzătoare a actelor normative comunitare – statele membre au, de asemenea, obligația de a asigura aplicarea dispozițiilor comunitare.

Această procedură implică mai multe etape: de la sesizarea nerespectării directivelor UE, a ajungerii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și până la impunerea unei amenzi (sumă forfetară ori penalitate cu titlu cominatoriu) către statul membru.

Articolul 7, calificat adesea drept "armă nucleară" instituţională, poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

În comparaţie, procedurile de infringement pe care le poate lansa Comisia împotriva unor ţări care încalcă normele UE, mult mai obişnuite, nu pot duce în ultima instanţă decât la sancţiuni financiare împotriva unei ţări.

„Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot”, scrie caleaeuropeana.ro.