Liderul PSD Liviu Dragnea a postat vineri pe Facebook o fotografie în care apare alături de preşedintele ALDE Călin P:opescu Tăriceanu, de consilierul premierului, Darius Vâlcov, de miniştrii Finanţelor şi Economiei, Eugen Teodorovici şi Nicolae Bădălău, imaginea fiind însoţită de un comentariu care sugerează că lucrează la proiectul bugetului de stat pe 2019.
"Cu cifrele pe masă. Viitorul arată bine!", a scris Dragnea pe Facebook. (vedeți FOTO aici)
În acest context, redacția Podul.ro a luat legătura cu deputatul Uniunii Salvați România, expert în economie, Claudiu Năsui.
Reporter Podul.ro: De ce nu arată bine viitorul României din punct de vedere economic?
Claudiu Năsui: În primul rând că fuga capitalului devine evidentă, adică ceea ce până acum era un avertisment că "dacă facem asta, fuge capitalul" sau "vom da în cap mediului privat" nu mai este doar o avertizare, ci este exact ceea ce se întâmplă, deci suntem într-o nouă fază. Lucrul acesta se vede prin cursul de schimb. Ce înseamnă cursul de schimb? Este cerere și ofertă. Cerere de lei și ofertă de lei. Oferta de lei nu are niciun motiv să fie diferită. Cererea de lei, în schimb, ce se întâmplă cu ea? Dacă nu mai vrea să investească cineva în țara ta nu mai vrea lei pentru că leul nu este o monedă de rezervă internațională cum este dolarul. Cumperi lei doar dacă vrei să iei ceva din România, adică noi să importăm sau să se investească în țara aceea. Dar dacă nu mai vrei să investești și să pleci, atunci scade drastic cererea, iar exact asta s-a întâmplat zilele acestea și exact de aceea a apărut și acea postare a PSD ca BNR să își folosească rezerva, adică practic Banca Națională a României cu rezerva valutară a României să cumpere lei, să țină sus partea de investitori care fug. Practic, noi vom lua o monedă mult devalorizată pentru că ei intră acum într-un ciclu de 2 ani electorali în care trebuie să prezinte totul ca fiind roz, că toate merg bine, dacă nu să crească cheltuielile și mai mult măcar să le țină la același nivel, să își bage banii în fondurile acelea precum cel de dezvoltare și investiții și FDSI pentru primari și cui au promis bani. Toate acestea sunt până la urmă facturi pe care noi le vom plăti. Evident că dacă plătim mai mult, unii oameni nu mai vor să stea în România și nu doar românii, ci pleacă și capitalurile. Acum investești în România gândindu-te că vor mai veni niște rânduri de taxări precum a fost acest caz cu OUG 114.
Lucrurile nu arată bine. Bursa s-a prăbușit. Retorica lor politică că ne apără de străini este demontabilă ușor pentru că dacă te uiți pe bursă cine a scăzut cel mai mult sunt românii și nu străinii. Banca Transilvania a scăzut cu 30% deși este în continuare o poveste de succes în România ce generează capital autohton. Nu vorbim de Carpatica, ci de o bancă mare.
Reporter Podul.ro: Vor crește prețurile?
Claudiu Năsui: Aici sunt 2 lucruri. Este criza care va veni din exterior pentru că dacă te uiți ce se întâmplă la americani, banca lor centrală a tot crescut dobânda și intenționează să o facă și pe viitor, Banca Centrală Europeană nu își mai face programul ei de tipărire de bani, aceștia fiind factori pentru care vine criza din afară. Acum, întrebarea este cât de solizi vom fi noi să rezistăm acestor factori. Suntem extrem de puțin solizi, iar aceasta este vina celor de la guvernare. Ei vor spune că nu este vina lor pentru că toată lumea este în criză. Bine, dar este vina lor pentru felul în care vom intra în criză pentru că una era să intri în criză pe buget excedent și să faci atunci deficit să îți ajuți economia și alta este să intri în criză cu deficitul deja la maxim și să nu mai poți face nimic odată ce vine criza.
Reporter Podul.ro: Putem spune că viitorul economic al României este sumbru?
Claudiu Năsui: Este o metaforă pe care am folosit-o. Este ca și cum ai dezarma armata înainte de război. Noi vom intra în război fără muniție în următoarea criză.
Reporter Podul.ro: Care sunt soluțiile pentru redresarea economiei?
Claudiu Năsui: Soluțiile ar fi să nu mai crească cheltuielile statului, ci să le scadă eventual și să le ducă la nivelul anului 2017, dacă nu chiar 2016 și în același timp să dea înapoi taxele acestea pe care le-au schimbat. Ei pun aceste noi taxe pentru că nu mai au bani. Nu mai au bani pentru că au crescut cheltuielile. Este precum bugetul unei familii sau al unei persoane sau întreprinderi și anume că dacă tu cheltui lună de lună cât ai venitul nu ai decât 2 soluții, fie să îți crești venitul, fie să scazi din cheltuieli. În cazul lor să crești venitul înseamnă să ia mai multe taxe și impozite de la privat, deși ar trebui să scadă din cheltuieli, chestiune pe care le-aș recomanda să o facă și atunci nu ai avea nevoie de taxă pe active bancare, nu ai avea nevoie de supraimpozitarea pe acciză, nu ai avea nevoie de impozitarea muncii part-time. Ei au lovit în cei mai vulnerabili pentru că de exemplu taxa pe part-time i-a dezavantajat pe cei mai săraci, a mai și crescut nivelul general al prețurilor pentru că transportul este prezent în foarte multe cazuri. Acum, ei taxează pe cifra de afaceri fix industria de infrastructură, energie, telecomunicații care imediat vor crește prețul pentru consumator. Acum ei nu mai taxează direct, ci taxează prin companii.