"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat duminică seară că Guvernul urmează să adopte o ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a tuturor persoanelor care au fost condamnate de către complete nelegal constituite.
Demersul ministrului a înfuriat grupările civice, care anunță (prin intermediul Facebook-ului) acțiuni de protest desfășurate începând de luni, 21 ianuarie, ora 18:00, în Piața Victoriei.
Una dintre cele mai critice voci la adresa lui Tudorel Toader este chiar fostul ministru al Justiției, liberalul Cătălin Predoiu, care este de părere că „Ordonanțele lui Toader sunt actele finale dintr-o piesă de teatru care s-ar putea numi ”Dramă despre justiție”.
„Ordonanțele lui Toader sunt actele finale dintr-o piesă de teatru care s-ar putea numi ”Dramă despre justiție”. Piesă ilustrează incapacitatea personajelor principale, Politicul și Magistratul, de a găși spiritul dreptății și al echilibrului. Ani de muncă și bani publici cheltuiți pentru anchete sunt aruncați la coș.
Tehnic vorbind, Toader se întemeiază pe deciziile CCR livrate prompt și într-o cascadă articulată, care te fac să te întrebi câte dintre deciziile CCR se mai potrivesc cu noțiunea de conflict juridic de natură constituțională? Cât privește Secția, în sistemul judiciar se pregătesc mai multe ”nopți ale cuțitelor lungi”, iar Toader vrea să aibă și el ”cuțitul” lui. Stănoiu avea Inspecția Judiciară, Toader are (parțial) Inspecția Judiciară și vrea și Secția. Una peste alta, revenind la parabola piesei de teatru, profitând de excesele (posibil ilegale, în orice caz, în curs de anchetă) unor procurori și speculându-le, Politicul pune treptat control pe Justiție, anunțând triumfător Poporului (personaj colectiv) că a eliberat Justiția (cum altfel?!) de influența Ofițerului, un alt personaj din piesă.
În același timp, Ministrul (personaj al piesei noastre), reușește să creeze zâzanie în țara Justiției, astfel că nimeni din piesă nu mai poate găși Dreptatea și Echilibrul, pe baza Adevărului, cu toții sunt preocupați să triumfe în lupte intestine. Drama o trăiește însă Poporul, care respinge Amnistia, nevrând să vadă Coruptul (personaj principal, care nu apare însă în prim plan) scăpat ”basma curată”, dar care nu se poate opune Ministrului, apărat de Politic până vin alegerile. Cum s-ar putea termină această dramă?! Coruptul scapă și o ia de la capăt, Ministrul face ”carieră” politică, Politicul răsuflă ușurat și mulțumit, Ofițerul pleacă în concediu, Justiția rămâne devastată,
Magistratul slăbit și decredibilizat, Poporul abuzat. În locul unor reparații necesare și a unui progres incremental, cu toții reușesc o ”splendidă dezorganizare” (cum spunea generalul Berthelot), demolare și devastare. Spectatorii rămân țintuiți în scaune, realizând că sunt parte din piesă de teatru, mai toți dându-și seama că au nevoie de o nouă stagiune, cu o nouă piesă, cu noi actori. Cam asta ar fi deznodământul previzibil, dacă nu cumva vreo ”Lebădă Neagră” va schimbă întreg tabloul piesei. Greu de presupus, deocamdată”, a scris Cătălin Predoiu, pe pagina personală de Facebook.
