Un prinț arab printre marii criminali ai secolului 21

Secolul 20 a fost pentru omenire un secol al progresului. Cel puțin așa îl caracterizează optimiștii. Știința a făcut fabuloase salturi înainte, s-au găsit leacuri pentru o grămadă de boli, oamenii s-au înălțat în spațiul cosmic, ba chiar au pășit pe Lună. Pentru cei care văd jumătatea goală a paharului – sau care o văd pe cea plină, plină cu sânge – secolul 20 a fost însă un veac al marilor măceluri, al celor două războaie mondiale și al altor nenumărate conflicte violente pe tot globul, care au costat omenirea sute de milioane de morți. Din păcate, secolul 21, deși încă la început, nu duce nici el lipsă de asasini în masă, respectiv de caini care nu se sfiesc să-și ucidă frații, mânați de patima puterii, de iluzia unui rol mesianic pe acest pământ.

Îngerii morții 

Deși s-a scris enorm pe această temă, niciodată nu va fi prea des să repetăm numele celor care și-au ucis semenii și se le comemorăm pe acelea ale victimelor acestora, ale martirilor. Fie în numele ideologiei drepte, fie în numele mântuirii adevărate sau chiar și numai întru un cult paroxistic al propriei personalități, dictatori și despoți fără măsură au însângerat secolul 20. Iată doar primele trei nume, care nu pot lipsi de pe nicio listă, cu numărul morților de care sunt considerați responsabili în paranteză: Mao Zedong, liderul comunist al saltului înainte și al revoluției culturale în RP Chineză (60 milioane), Iosif Stalin, conducătorul suprem al Uniunii Sovietice înainte, în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial (40 milioane), Adolf Hitler, Führer-ul Germaniei naziste (30 milioane, incluzând victimele Holocaustului evreilor și țiganilor). Și lista continuă cu feluriți dictatori, de dreapta sau de stânga, militari sau comuniști, lideri așa-zis spirituali și alți descreierați ai istoriei, responsabili pentru moartea a zeci și zeci de milioane de oameni pe toate meridianele globului. Dintr-un dicționar al ororilor secolului 20 nu pot lipsi nume ca: Pol Pot, Mengistu Haile Mariam, Kim Ir Sen, Yakubu Gowon, Jean Kambanda, Sadam Hussein, Josif Broz Tito, Sukarno, Benito Mussolini, Idi Amin, Yahya Khan, Mobutu Sese Seko, Charles Taylor, Ho Și Min, Jean-Bedel Bokassa, Papa Doc, Rafael Trujillo, Francisco Franco, Ayatollahul Khomeini, Fidel Castro și, din păcate, mulți, mulți alții.

Califatul însângerat

Secolul 21 este la început, încă în prima sa cincime. Și încă nu a mutilat lumea cu un Al Treilea Război Mondial – dar, din păcate, mulți comentatori nu îl exclud și nume precum Putin, Trump, Erdogan, Khamenei sunt adesea puse într-o asemenea sumbră ecuație a unei istorii iminente –, însă a debutat cu o nouă formă de conflict globalizat, mai precis așa-numitul război împotriva terorismului. Declanșatorul l-a constituit atacul mișelesc, din 11 septembrie 2001, al islamiștilor jihadiști asupra Americii – când 2996 oameni și-au pierdut viața în urma prăbușirii Turnurilor Gemene din New York; atac orchestrat de maleficul terorist Osama bin Laden – în urma căruia SUA a decis să taie răul din rădăcină și, vorba lui Bush Jr., să-i vâneze pe teroriști la ei acasă. Invazia din Afganistan, Primăvara Arabă, războiul din Iraq, războiul din Siria, cel din Yemen, contrele dintre Arabia Saudită și Iran, cu Israelul la mijloc, sunt numai câteva consecințe directe ale acestui nou conflict internaționalizat. Era inevitabil ca pe acest fundal să nu apară și primele nume concrete ale marilor criminali ai momentului. Din Afganistan, din rândurile talibanilor, se remarcă din primul an al noului veac (și nou mileniu) Mullahul Omar, în cârca sa putându-se pune peste 400 de mii de morți. Siria, prinsă în menghina fatidică dintre dictatura politică și terorismul jihadist (ISIS-ul dornic să renască din cenușa Levantului un nou și măreț Califat Islamic), l-a dat lumii pe hitlerianul Bashar al Assad, cel care se estimează că a dispus eliminarea a cel puțin 25-30 000 de opozanți politici și care, prin războiul fratricid (intrasirian) pe care l-a declanșat, se face vinovat – numai până în prezent, căci măcelul continuă – de moartea estimată a peste o jumătate de milion de oameni.  

Umbra lui Khashoggi pe Riad

Al Sisi din Egipt, Kim Yong Un din Coreea de Nord, Duterte din Filipine sunt nume notorii și frecvent citate alături de talibanul afgan Omar și de dictatorul sirian Assad pe lista mondială a crimei contemporane. Asasinarea groaznică – prin tortură și dezmembrare – a ziaristului saudit Jamal Khashoggi a determinat propulsarea unui nou nume pe lista ororilor noului secol: Mohamed bin Salman – mai pe scurt, pentru presă, MBS – prințul moștenitor (în vârstă de 33 de ani) al Regatului Arabiei Saudite și – în contextul recluziunii tatălui său, regele Abdulaziz, pe caz de boală – stăpân absolut al celui mai important bastion sunit în Orientul Mijlociu. Când, pe 2 octombrie 2018, MBS și-a trimis comando-ul la Istanbul să-l căsăpească pe incomodul jurnalist Khashoggi – fost apropiat al casei regale saudite; între timp refugiat în SUA, unde se remarcase ca editorialist (la Washington Post) extrem de critic al dictaturii incipiente a prințului moștenitor –, nu a bănuit că această decizie îl va costa nu doar imaginea sa mondială, dar și că va fi devoalat și expus ca despot sângeros. Dincolo de uciderea abonimabilă a jurnalistului în consulatul saudit de la Istanbul (ceea ce le-a dat turcilor, în deplin acord cu interesele lui Erdogan, șansa de a gestiona și a răspândi amănunte cutremurătoare), lumea avea să devină mult mai atentă și la alte informații elocvente privindu-l pe sângerosul prinț.

Delirul execuțiilor & Genocidul yemenit

Spre exemplu, după desemnarea sa ca moștenitor al tronului, în ianuarie 2018, MBS și-a strâns membrii extinsei familii regale la hotelul  Ritz Carlton din Riad și i-a sechestrat acolo, sub pretextul suspiciunii de corupție. O acțiune tip Vlad Țepeș, doar că MBS nu și-a fiert boierii în cazane cu smoală, ci le-a cerut o răscumpărare. Cei mai mulți au plătit – se estimează că s-a strâns fabuloasa sumă de 106 miliarde de dolari! –, iar cei care n-au plătit se perpelesc prin temnițele cuvenite. Numărul de execuții este iarăși o temă care îi cutremură pe mulți. Acestea, oricum de ordinul multelor sute (pe an) în Regatul Saudit, s-ar fi dublat de la venirea sa la putere, ajungându-se la zile când nu mai puțin de 27 de oameni au fost spânzurați, decapitați, lapidați sau crucificați (!). Nicio zi de la preluarea frâielor de către Salman Jr. nu a trecut fără minimum 7 execuții. Cei în cauză sunt în proporție de 70% varii infractori (preponderent imigranți, traficanți nevoluntari de droguri – adică obligați de cartelurile sud-est-asiatice să le transporte în propriile intestine), dar și, în proporție de 30%, opozanți politici, de tipul nefericitului Khashoggi. Ceea ce însă a devenit, în aceste ultime luni, mult mai evident opiniei publice mondiale este rolul jucat de casa regală saudită în războiul sectar din Yemen. De numele lui Mohamed bin Salman atârnă de-acum cifre precum 70-80 000 de morți și milioane de oameni (se avansează, de către ONU, cifra de 14, adică jumătate dintre toți yemeniții) înfometați și de-abia supraviețuind în iadul uneia dintre cele mai cumplite crize umanitare de pe glob.