"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ucrainenii doresc, într-o majoritate covârșitoare, o schimbare a Președintelui, a Guvernului și a Parlamentului după război, potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS).
În același timp, toate sondajele KIIS au arătat că majoritatea ucrainenilor se opun alegerilor înainte de încheierea războiului cu Rusia, chiar dacă o anumită parte a populației crede că Președintele este ilegitim, din cauza faptului că nu s-au ținut alegeri după terminarea termenului legal al mandatului său.
În prezent, ponderea celor care se așteaptă la o schimbare a Președintelui după război a ajuns la 67%, în timp ce 74% dintre respondenți se așteaptă ca Guvernul să fie schimbat după încheierea păcii. Referitor la Parlament, 83% dintre cei intervievați au răspuns că doresc schimbarea membrilor îndată ce va fi pace. În schimb, doar 5% au susținut că nu trebuie schimbată conducerea țării, iar 8% au răspuns că e greu să răspundă.
În urmă cu trei ani, la aceleași întrebări, mult mai mulți ucraineni au susținut rămânerea Președintelui, a Guvernului și a Radei Supreme după încheierea războiului. Astfel, în cazul schimbării președintelui proporția era de 23% față de 67%, cât este acum, în cazul Guvernului era de 47%, față de 74%, iar pentru Rada Supremă 69%, față de 83% în prezent.
Deși cei mai mulți ucraineni consideră că există motive serioase pentru a-l critica pe Președinte și reacționează atunci când consideră că este cazul, aceștia evită o luptă fără compromisuri împotriva lui de vreme ce prioritatea este supraviețuirea țării în război. După război, în schimb, cei mai mulți ucraineni își doresc să vadă la Președinție, în Guvern și în Rada figurile din noua generație de lideri. KIIS susține că "cineva nou" nu ar înseamna membrii actualei opoziții parlamentare, față de care ucrainenii au acumulat, de asemenea, o mulțime de critici și reproșuri. Ucrainenii îi privesc cu mai mare încredere pe eroii de pe front, pe cei din organizațiile publice și de voluntari care s-au dovedit a fi eficiente, dar și pe reprezentanții autorităților locale și chiar guvernamentale care au arătat că sunt capabili să depășească situațiile grele produse de război.
