"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Hotărârea Chișinăului de a introduce TVA și accize pentru întreprinderile din așa-zisa Transnistria a produs derută și furie între autoritățile acestei entități pseudo-statale nerecunoscute pe plan internațional. Până la adoptarea inițiativei, întreprinderile din stânga Nistrului plăteau contribuții doar la bugetul zisei Transnistria, a cărei economie ajunsese într-o situație extrem de precară.
Acum autoritățile moldovene susțin că noua lege va contribui la armonizarea sistemului fiscal și la unificarea sistemelor economice, iar veniturile produse de noile taxe vor fi direcționate către un fond de convergență, ce va fi utilizat și pentru a răspunde nevoilor locuitorilor din stânga Prutului.
În schimb, șeful pro-rus al așa-zisei republici separatiste, Vadim Krasnoselski, califică actuala inițiativă drept ”banditism”, potrivit publicatiei ruse "Izvestia", acuzând Chișinăul că ar impune o dublă impozitare. Autoritățile de la Tiraspol declară că acele contribuții ale întreprinderilor la bugetul local ar avea sens, întrucât din aceste fonduri se plătesc pensiile și salariile angajaților din sectorul public, se repară drumurile, școlile și alte obiective. Numai că sub conducerea actualelor autorități legate de Moscova, salariile și pensiile din așa-zisa Transnistria au ajuns să fie de aproximativ de două ori mai mici decât cele din restul R.Moldova, iar infrastructura nu arată deloc bine.
Zona transnistreană este în mijlocul unei catastrofe economice produse în primul rând de invazia rusă la scară largă, începută în 2022, an în care Ucraina a blocat complet partea sa de frontieră cu așa-zisa republică. Din 2022, orice legătura cu lumea exterioară a zisei Transnistria a rămas să se facă doar prin R.Moldova, iar cei de la Tiraspol acuză Chișinăul că a folosit acest prilej pentru a pune presiune pe economia din stânga Prutului, bazată pe giganți industriali orientați către piața externă, construiți în perioada sovietică. Realitatea este că cea mai gravă perturbare a activității majorității industriilor din regiune a fost rezultatul opririi livrărilor de gaze naturale de către Kiev și Moscova. Kievul a refuzat cu bun temei să prelungească contractul de tranzit al gazelor cu Rusia, pe teritoriul ucrainean, care a expirat la 31 decembrie 2024, iar Moscova a refuzat să livreze gaze prin rute alternative, precum gazoductele TurkStream sau Trans-Balkan, într-o tentativă de a destabiliza guvernul de la Chișinău prin provocarea unei crize umanitare în Transnistria.
Deși ulterior s-a reușit coordonarea unui sistem complex de aprovizionare cu gaze prin teritoriul Republicii Moldova, aceste volume nu pot acoperi necesitățile marilor întreprinderi industriale, astfel că situația se agravează în continuare. Mai mult, aceste livrări pot fi întrerupte la un moment dat din cauza dificultăților de plată. În momentul de față, „situația de urgență economică, restricțiile impuse de statele vecine, criza energetică prelungită și scăderea puterii de cumpărare a populației au afectat grav mediul de afaceri național”, potrivit unui comunicat al Comitetului Vamal de la Tiraspol.
Comerțul exterior a scăzut cu 26% față de perioada ianuarie-martie a anului trecut, exporturile au înregistrat o scădere de 55%, iar importurile de 17%, se mai arată în comunicatul comitetului (sursa AICI).
E foarte posibil ca în aceasta situație, Tiraspolul să ceară din nou ajutorul Moscovei, cum a făcut-o de atâtea ori până acum. Numai că nu e sigur că Moscova își mai poate permite să arunce încă o dată bani către așa-zisa Transnistria, sau în orice caz, nu cu o sumă suficientă. Dar oricum ar fi, Tiraspolul va trebui să respecte noua lege impusă de Chișinău. Potrivit acesteia, de la 1 iunie, normele fiscale vor intra în vigoare pentru importul de „bunuri necritice”, precum alcoolul și țigările, iar începând cu 1 ianuarie anul viitor, TVA-ul de 8% va fi perceput pentru gazul care intră în așa-zisa Transnistria. Ulterior, restricțiile se vor extinde treptat la toate mărfurile.
