O serie de declarații făcute de Zelenski au stârnit nemulțumire în Estonia. Președintele ucrainean, acuzat de înalți oficiali estoni inclusiv de subminarea credibilității Articolului 5 al NATO


  • ACP
  • Apr 21, 2026 12:16
  • 628
O serie de declarații făcute de Zelenski au stârnit nemulțumire în Estonia. Președintele ucrainean, acuzat de înalți oficiali estoni inclusiv de subminarea credibilității Articolului 5 al NATO

Afirmațiile potrivit cărora Rusia s-ar pregăti pentru un atac asupra statelor baltice, făcute duminică de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au iritat membrii Guvernului eston, care au replicat că acestea nu corespund propriilor lor evaluări și complică cooperarea dintre aliați.  

Președintele ucrainean sugerase că Rusia ar restricționa accesul la internet pentru a preveni tulburările ce ar putea apărea în urma unei mobilizări la scară largă, necesare pentru un atac de mare anvergură asupra Ucrainei sau a statelor baltice. El și-a exprimat apoi îndoiala că NATO ar aplica Articolul 5 privind apărarea colectivă în cazul unui atac asupra statelor baltice.  

Luni seară a venit replica ministrului eston de Externe, Margus Tsahkna, care a amintit că Ucraina a avertizat în repetate rânduri, din 2022 până în prezent, că statele baltice ar putea fi vizate, la rândul lor, de o invazie rusă, ceea ce, evident, nu a corespuns realității. 

"În primul rând, astfel de declarații nu corespund informațiilor noastre de intelligence sau evaluării noastre privind amenințările. Nu vedem Rusia să-și concentreze forțele sau să se pregătească în vreun fel, din punct de vedere militar, pentru a ataca NATO sau statele baltice; dimpotrivă, este exact invers. Rusia nu se află într-o poziție foarte puternică pe frontul ucrainean, și nici din punct de vedere economic", a afirmat Magnus Tsahkna pentru postul public de televiziune și radio din Estonia, ERR.

Ministrul eston a adăugat că "în cazul în care critica președintelui american Trump la adresa aliaților europeni în contextul NATO nu contribuie la consolidarea Alianței, asta nu înseamnă că NATO este incapabilă să răspundă, iar NATO va răspunde cu siguranță, fără niciun dubiu, dacă un stat membru este atacat".

Și președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului eston, Marko Mihkelson, a declarat că nu este prima dată când Kievul numește statele baltice drept următoarele obiective ale unei invazii ruse.  

"Este ca și cum s-ar arăta cu degetul spre Europa: uitați, dacă ajungem într-o poziție mai slabă sau pierdem, voi veți fi următorii – în special statele baltice. Acest lucru este în mod clar neliniștitor și întărește narațiunea Rusiei conform căreia ea câștigă, avansează, în timp ce voi vă retrageți și pierdeți", a zis parlamentarul eston. 

Mihkelson a adăugat că aliații nu ar trebui să-și transmită astfel de mesaje prin intermediul mass-media, acuzându-l pe președintele ucrainean că ar contribui la subminarea credibilității Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. 

"Zelenski a subliniat că NATO ar trebui să fie unită și pregătită să răspundă la acțiunile lui Putin. Sunt de acord că nimeni nu a făcut mai mult pentru a submina credibilitatea Articolului 5 decât președintele SUA, Donald Trump, dar și președintele ucrainean contribuie la acest lucru", a mai precizat Mihkelson. 

În schimb, Martin Helme, liderul Partidului Popular Conservator din Estonia (EKRE), a susținut că însăși țara sa a contribuit la lansarea unor astfel de mesaje alarmiste.

"Mi se pare că ei (diplomații) au creat ei înșiși această narațiune. Încă de la începutul războiului din Ucraina, mesajul central al Partidului Reformist a fost că oamenii trebuie să fie îngroziți de Rusia, iar apoi, sub pretextul acestei frici, se pot majora toate impozitele și se poate demoniza opoziția politică internă, prezentând-o ca plină de agenți ai Kremlinului", a declarat Helme.

Numai că, a adăugat politicianul estonian, "a împinge oamenii într-un stres și o teamă fără sfârșit nu mai funcționează pentru a-i face pe toți să acționeze într-un mod mai concentrat pentru a evita amenințarea războiului sau pentru a planifica mai bine și s-a transformat doar într-o agitație retorică". (sursa: Ukrainska Pravda)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.