"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
După ce a suferit o umilință memorabilă la Curtea Constituțională care a decis că pensia magistraților nu mai trebuie să fie un privilegiu obscen, ci un drept decent care să le confere acestora o bătrânețe mai mult decât confortabilă, în acord cu serviciul public prestat, Lia Savonea și-a exprimat public nemulțumirea, amenințând cu instituțiile europene, pe care anterior nu părea că le iubește prea tare (detalii mai jos).
Astfel, într-o serie de declarații de presă, Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a apreciat decizia CCR de miercuri drept „un regres în planul protecției constituționale”, avertizând că va apăra „independența justiției” prin folosirea tuturor pârghiilor pe care e are la dispozițit.
„Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a anunțat Savonea într-o declarație pentru hotnews.ro.
„Pe fondul acestui regres în planul protecției constituționale, considerăm că independența justiției trebuie apărată prin folosirea, în continuare, a tuturor pârghiilor”, a mai spus ea.
Despre atmosfera de la ÎCCJ și despre cât de mult este iubită acolo jurisprudența europeană de către gașca Savonea a scris recent Ionel Stoica, fost jurnalist specializat pe justiție:
„Vin vești foarte proaste de la Înalta Curte, condusă de Lia Savonea. Mai sunt câțiva magistrați acolo care aplică jurisprudența europeană și deciziile Curții de Justiție a UE (CJUE) în România. Nu vreți să știți ce este la această instanță: ce presiuni sunt, hărțuieli mediatice în presa finanțată de gulerele albe, amenințări cu Inspecția Judiciară, judecători forțați să se pensioneze, în timp ce promovările se fac dintre oamenii de casă etc.
După scandalul de la Curtea de Apel București, când, prin decizii administrative luate de Colegiul de Conducere – măsură pro-infractori și total nelegală – au fost schimbați mai mulți judecători din dosarele de mare corupție, au fost finisate noi metode în favoarea gulerelor albe. Una dintre ele este recuzarea – o metodă cu ajutorul căreia, de exemplu, George Copos a scos-o din dosar, în 2014, pe judecătoarea Camelia Bogdan, în dosarul „Loteria II”.
Două judecătoare de la Înalta Curte, apropiate de Lia Savonea (Isabelle Tocan și Luminița Criștiu-Ninu), au schimbat săptămâna asta tot completul de judecată (Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cîrnaru) în dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al milionarului Horia Simu, cunoscut ca „Regele Cuprului”, în aplauzele mafioților și ale jurnaliștilor de la Lumea Justiției.”
Acesta este însă doar unul dintre numeroasele comentarii/semnale din spațiul public care atrăgeau atenția că judecătorii înclinați să se oriente după jurisprudența europeană în deciziile lor deranjau centrul de putere consolidat în jurul Liei Savonea.
Ce se va întâmpla cu pensiile speciale ale magistraților după ce legea va fi promulgată:
• vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani (vârsta standard din sistemul public), pe o perioadă de tranziție de 15 ani;
• pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate;
• pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
Ce a decis CCR mai exact
În cea de-a șasea ședință pe această temă, judecatorii CCR au decis, miercuri, că Legea privind reforma pensiilor speciale pentru magistrați este constituțională.
Obiecţia de neconstituţionalitate fusese formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)
La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
În favoarea constituționalității legii respective au votat șase judecători CCR, în vreme ce trei au votat împotrivă. Nu au fost de acord trei dintre cei patru judecătorii propuși de PSD - Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. În schimb, Mihai Busuioc, și el controversat și propus, de asemenea, de PSD, a votat alături de tabăra reformistă.
