Relaționarea cu SUA. Ministrul eston de Externe: Nu cred că trebuie să devenim 100% independenți din punct de vedere militar față de americani. Dar trebuie să devenim suficient de puternici. Timp de decenii, Europa a subinvestit în propria apărare / Trump nu e volatil. Mai degrabă retorica sa poate fi suficient de tulburătoare încât să-i țină treji noaptea pe cei mai sensibili

Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a declarat, într-un interviu acordat pentru ERR, că președintele SUA, Donald Trump, nu este imprevizibil în acțiunile sale, ci mai degrabă folosește o retorică ce poate fi tulburătoare. 

Pe fondul tensiunilor dintre SUA și UE privind Groenlanda, ministrul eston a scos în relief capacitatea considerabilă a blocului european, adesea subestimată, de a oferi un răspuns pe măsură. 

"Estonia face parte din UE și am văzut că, atunci când Trump a amenințat statele membre ale UE cu taxe vamale, Comisia Europeană a fost capabilă să răspundă ferm cu taxe de retorsiune. Acesta ar fi putut fi chiar unul din motivele pentru care Trump și-a temperat retorica legată de Groenlanda.

Estonii ar trebui să țină minte că, deși NATO rămâne și va rămâne garanția noastră principală de securitate, Uniunea Europeană – adesea criticată aici, acasă – este, de fapt, o umbrelă mult mai puternică și mai eficientă pentru protejarea intereselor noastre decât i-am acordat până acum credit", a punctat Tsahkna. 

Totodată, ministrul eston a precizat că UE nu trebuie să vizeze neapărat să devină 100% independentă din punct de vedere militar față de SUA, ci să-și consolideze capacitatea de a proiecta forță, ceea ce va duce, pe termen lung, la consolidarea relațiilor euro-atlantice.

Nu în cele din urmă, Margus Tsahkna s-a referit și la situația tensionată internă din Statele Unite ale Americii, determinată de intervențiile ofițerilor de imigrare și control vamal (ICE), care au apelat, în unele cazuri, la măsuri extreme care au șocat întreaga lume. 

Redăm interviul în integralitate: 

Întrebare: Politica externă pare să fie într-o asemenea etapă în zilele noastre încât, atunci când te trezești dimineața, nu știi niciodată cu adevărat în ce fel de lume te trezești. Dimineața, pe lângă ceea ce știm deja – că Rusia continuă să comită atrocități în Ucraina – ne-am putea întreba: a mai izbucnit vreun alt război undeva?

Margus Tsahkna: Nu, nu a izbucnit un nou război. Dar este adevărat că, pe la cinci dimineața, te trezești, mergi la baie și te întrebi dacă să-ți verifici sau nu telefonul. Dacă vrei să mai dormi puțin, nu o faci. De obicei, însă, îl iau și atunci rămân complet treaz, pentru că se întâmplă mereu ceva. În această dimineață, nu a fost nimic cu adevărat cutremurător – cu excepția faptului că tensiunile interne din Statele Unite au crescut vertiginos. Chiar și foști președinți, precum președintele Clinton, au criticat public acțiunile autorităților americane pe tema imigrației. Știm că se apropie alegerile de la jumătatea mandatului: în această toamnă, se va realege întregul Congres al SUA și o mare parte a Senatului. De fapt, o mare parte din politica externă pe care o vedem acum din partea președintelui Trump gravitează în jurul campaniei de comunicare cu baza sa de votanți din țară.

Întrebare: Dar cum explicați faptul că aplicarea legilor privind imigrația în SUA a devenit atât de agresivă? Cel puțin trei persoane au murit ca urmare a acestor acțiuni.

Margus Tsahkna: Ei bine, dacă ne amintim ce a promis președintele Trump în campanie, el s-a angajat să combată imigrația ilegală, să construiască ziduri și să lupte împotriva criminalității legate de droguri. Unul din elementele sale definitorii în politica internă este poziția "dură împotriva criminalității" – arestarea tuturor așa-zișilor infractori care se află ilegal în țară și deportarea lor. Probabil nu am mai văzut un comportament atât de radical, poate doar la sfârșitul anilor '50 sau în anii '60, în timpul tulburărilor civile de amploare legate de probleme rasiale. Este ceva cu care oamenii pur și simplu nu sunt obișnuiți.

Iar atunci când se folosește forța, apar inevitabil întrebări: a fost într-adevăr autoapărare din partea ofițerilor sau a fost cu totul altceva? În zilele noastre, totul devine vizibil imediat pe rețelele sociale, ceea ce nu face decât să amplifice tensiunile.

Întrebare: Se creează impresia că lucrurile nu sunt tocmai în ordine acasă, în Statele Unite, chiar dacă ele încearcă să acționeze ca "polițistul lumii". Știm că SUA au desfășurat un contingent militar destul de mare în apropierea Iranului. Pe baza celor mai bune informații pe care le aveți, este probabil un atac asupra Iranului în zilele următoare?

Margus Tsahkna: Nu avem informații definitive, dar Statele Unite își mențin de ceva timp nivelul de pregătire militară. În urmă cu aproximativ o săptămână, am fost în Lituania la o conferință similară cu Conferința de Securitate Lennart Meri și m-am întâlnit cu ministrul de Externe al Turciei. El mi-a spus că, exact în acea dimineață, a ajutat la medierea unor discuții menite să oprească un atac american care fusese deja planificat. Așadar, acest lucru se poate întâmpla.

Datele pe care le auzim din Iran – aproximativ 30.000 de civili uciși, potrivit relatărilor, în doar câteva zile – arată clar cât de îngrozitor este ceea ce se întâmplă acolo. Nu aș fi surprins dacă Statele Unite ar decide să intervină.

Întrebare: Dacă SUA vor decide să acționeze, care ar fi obiectivul? Ar răsturna actualul regim iranian peste noapte sau ar pune în mișcare alte procese?

Margus Tsahkna: Cred că este mai probabilă a doua variantă, deoarece înlăturarea acelui regim nu este deloc ușoară în acest moment. Se așteaptă, de asemenea, ca Parlamentul Estoniei să dezbată și, cel mai probabil, să decidă în această săptămână dacă va desemna Corpul Gardienilor Revoluției Islamice – o aripă militară a regimului – drept organizație teroristă. Această forță militară rămâne intactă, iar regimul a supraviețuit unor crize grave și în trecut. Pur și simplu nu țin cont de viețile omenești.

Mai mult decât atât, nici alte țări din regiune nu își doresc cu adevărat prăbușirea regimului, deoarece acest lucru ar declanșa o instabilitate totală într-o țară cu 90 de milioane de locuitori. Este o realitate cinică, dar ceea ce ar putea obține un atac ar fi să forțeze Iranul să facă pași înapoi în privința programului său nuclear și să negocieze noi acorduri. 

Întrebare: Dacă ar veni un apel de la Departamentul de Stat al SUA și omologul dumneavoastră v-ar întreba dacă Estonia ar sprijini un astfel de atac, ce ați răspunde?

Margus Tsahkna: Suntem foarte clari în poziția noastră că acest regim nu ar trebui să rămână la putere. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a adoptat propriile poziții menite să pună presiune asupra Iranului prin sancțiuni. Săptămâna aceasta voi participa la Consiliul Afacerilor Externe al UE, unde Iranul va fi pe agendă, iar una din propunerile noastre este desemnarea Gărzii Revoluționare drept organizație teroristă și la nivelul Uniunii Europene.

Dacă este o operațiune justificată și precisă, atunci de ce nu? Dar, în cele din urmă, această decizie nu ne aparține.

Întrebare: De ce îi provoacă Donald Trump, la propriu, pe partenerii săi europeni în ultima vreme? Să luăm, de exemplu, chestiunile Afganistanului – pare să sugereze că forțele aliate europene nu s-au aflat în prima linie. De ce face acest lucru?

Margus Tsahkna: Este într-adevăr greu de înțeles. Aliați precum Regatul Unit și Estonia au stat umăr la umăr cu Statele Unite după ce NATO a invocat Articolul 5 pentru prima și singura dată în istoria sa, în urma atacurilor din 11 septembrie. Am fost acolo cu ei, în Helmand, unde soldații noștri au murit. De fapt, Estonia a suferit cel mai mare număr de pierderi pe cap de locuitor dintre aliați.

Nu există nicio justificare pentru un asemenea tip de retorică – este, sincer, ofensatoare. Chiar dacă încercăm să o scuzăm spunând că Trump vrea să pară puternic pe plan intern și să prezinte Europa ca fiind slabă, adevărul este că nu îți tratezi aliații în acest fel, mai ales pe cei care au vărsat sânge alături de tine.

Întrebare: Dar de ce continuă totuși să facă acest lucru? Cum explicați faptul că își insultă aliații, inclusiv Estonia?

Margus Tsahkna: Teoria sa este că el trebuie să pară puternic, iar Europa trebuie să pară slabă. Am văzut acest lucru în practică în ultimele o săptămână și jumătate în jurul subiectului Groenlandei, unde nu s-a ferit de amenințări privind folosirea forței – lucru care a șocat întreaga lume occidentală. Deși aceste chestiuni s-au mai estompat deocamdată, presiunea asupra Europei continuă.

Nu trebuie să intrăm în panică sau să ne lamentăm – trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face. Putem întări Europa. Semnalul politic de trezire a fost deja dat: Statele Unite rămân partenerul nostru, dar această relație nu mai este garantată – este condiționată. Cu cât ești mai puternic tu însuți, cu atât relația ta cu SUA va fi mai clară și mai bună.

Cât despre aceste insulte emoționale – sunt complet de neînțeles și pentru mine. Atât șeful statului (al Estoniei), cât și eu am spus acest lucru public, pe scena internațională, în acest weekend ce a trecut.

Întrebare: Au realizat acum liderii europeni că a sosit era independenței Europei – că este timpul să nu mai depindă de Statele Unite pentru apărare? Dincolo de retorică, se fac cu adevărat pași concreți?

Margus Tsahkna: În primul rând, nu cred că trebuie neapărat sau că ne dorim să devenim 100% independenți din punct de vedere militar față de Statele Unite. Dar trebuie să devenim suficient de puternici. Timp de decenii, Europa a subinvestit în propria securitate și apărare, însă astăzi se fac pași reali. Acest proces este condus în principal de Germania, care a investit o sumă enormă de bani și voință politică în consolidarea apărării sale. Statele baltice și Polonia, desigur, au făcut întotdeauna mai mult și continuă să fie în frunte. Finlanda, la rândul ei, și-a construit istoric postura de securitate încă de după Al Doilea Război Mondial.

Totuși, chiar și în timp ce construim o Europă mai puternică și mai autosuficientă, rămâne în interesul nostru să menținem legături transatlantice solide. Iar aceste legături pot fi menținute prin propria noastră forță. Aspectul militar este o parte a acestui lucru, dar puțini iau în considerare faptul că Uniunea Europeană este unul din cei mai importanți parteneri comerciali ai Statelor Unite. Estonia face parte din UE și am văzut că, atunci când Trump a amenințat statele membre ale UE cu taxe vamale, Comisia Europeană a fost capabilă să răspundă ferm cu taxe de retorsiune. Acesta ar fi putut fi chiar unul din motivele pentru care Trump și-a temperat retorica legată de Groenlanda.

Estonii ar trebui să țină minte că, deși NATO rămâne și va rămâne garanția noastră principală de securitate, Uniunea Europeană – adesea criticată aici, acasă – este, de fapt, o umbrelă mult mai puternică și mai eficientă pentru protejarea intereselor noastre decât i-am acordat până acum credit.

Întrebare: Pe scurt – faptul că SUA au în prezent un președinte cu un temperament volatil, care spune un lucru într-o zi și altceva a doua zi, reprezintă un risc pentru ucraineni? Ei spun că au primit garanții de securitate, dar asta s-ar putea să nu fie, în realitate, o certitudine. 

Margus Tsahkna: Președintele nu este, de fapt, volatil – mai degrabă retorica sa poate fi suficient de tulburătoare încât să-i țină treji noaptea pe cei mai sensibili. Dacă citiți strategia de securitate națională pe care a publicat-o anul trecut, aceasta arată clar ce intenționează să facă. Mulți nu au luat acest document în serios, dar eu aș recomanda cu tărie să o facă.

Dacă Statele Unite oferă o garanție de securitate – nu doar o semnătură prezidențială, ci un document real, formal, care trece prin Senat și Congres – atunci, în general, America își respectă cuvântul. Dar suntem încă departe de acest lucru.

La Kiev și în întreaga Ucraină, oamenii se luptă în prezent cu frigul, iar Putin pare să nu aibă nicio intenție de a-și schimba cursul agresiunii militare. Există ocazional mici semne de speranță, dar, din păcate, realitatea de pe teren este cea care e. (interviu publicat de ERR pe 26 ianuarie)