Cum au EȘUAT așa-zisele negocieri de pace din Alaska. Lovit în orgoliu, Trump a anulat prânzul comun, a urcat în avion și a zburat la Washington cu mâna goală. Marele câștigător? Evident, criminalul Vladimir Putin. Nu justiția internațională, nu victimele războiului, nu principiile democratice

Fostul președinte al Curții Constituționale a R.Moldova – l-am numit pe juristul Alexandru Tănase – explică, pe Facebook, cum au eșuat așa-zisele negocieri de pace din Alaska dintre Trump și Putin:            

„‹Marele Khural› din Alaska s-a încheiat într-un fiasco previzibil. Așteptata „mare înțelegere istorică” dintre Trump și Putin s-a prăbușit spectaculos la prima probă de conținut: conferința de presă comună. 

Putin a scos de la naftalină aceleași clișee propagandistice rusești, recitând cu aplomb minciunile despre „conflictul ucrainean” și „poporul frate”. Cea mai cinică dintre ele? Genocidul în curs nu ar fi decât o „dramă sentimentală” a Rusiei. Ucrainenii ar fi „frații” rușilor, iar tragedia lor — culmea ipocriziei! — o „rană adâncă pentru sufletul rus”.

Trump, care se visa arhitectul unei noi Yalte, s-a trezit fără nimic în buzunar — nici măcar promisiunea unei viitoare întrevederi. Ceea ce trebuia să fie momentul lui de glorie s-a transformat într-o copie palidă a rușinii de la München: atunci s-a sacrificat Cehoslovacia, acum se joacă soarta Ucrainei. Diferența e că, de data aceasta, hârtia cu „pacea” e fluturată de un fost președinte american, nu de Chamberlain. 

Lovit în orgoliu, Trump a anulat prânzul comun, a urcat în avion și a zburat la Washington cu mâna goală.

Marele câștigător? Evident, Vladimir Putin. Nu justiția internațională, nu victimele războiului, nu principiile democratice — ci țarul de la Kremlin, cel care, în loc să fie escortat spre Haga în cătușe, a fost întâmpinat pe covorul roșu în capitala lumii libere.

Ce va urma mai departe? Putin va continua genocidul împotriva „poporului frate” până la exterminarea ultimului ucrainean. Iar după asta, tancurile rusești vor trece Nistrul și vor veni la Chișinău. Doar atunci, în logica lui sângeroasă, vor fi eliminate „motivele primare ale conflictului”, iar „conflictul ucrainean” va fi „reglementat” pe termen lung prin anexarea teritoriilor acestei țări. Abia după aceea, Rusia va fi gata să accepte partajarea zonelor de influență în lume, sub masca pompoasă a „restabilirii unei balanțe echitabile a securității în Europa și în toată lumea”.

Ce facem noi mai departe?

Să rămânem fermi alături de partenerii noștri europeni.

Să nu permitem putiniștilor să pună laba pe putere în Moldova.

Și să folosim această fereastră de oportunitate pentru a evada, odată pentru totdeauna, din închisoarea lumii ruse”.