VIDEO. S-a stârnit cuibul de viespi. CSM, în război total cu președintele și premierul. Pe Nicușor Dan îl acuză că afectează „buna funcționare a justiției”. Pe Ilie Bolojan îl cataloghează pe șleau drept „mincinos” după ce șeful de la Palatul Victoria a vorbit despre salarii, pensii speciale și vârste și mai speciale de pensionare

Consiliul Superior al Magistraturii l-a acuzat, luni, pe liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, că ar fi generat „consecințe negative” ca urmare a nesemnării a zeci de decrete de pensionare în cazul unor magistrați. CSM a anunțat public că i-a trimis și o scrisoare președintelui.  

Marți, președinta ÎCCJ, Corina-Alina Corbu, își depunea și ea cererea de pensionare cu două luni înainte de terminarea mandatului la șefia Înaltei Curți. Judecătoarea are doar 53 de ani. Jurnalistul Liviu Avram a explicat culisele acestei pensionări grăbite. Detalii mai jos.  

Două zile mai târziu, același CSM lua în discuție, în plen, o serie de afirmații făcute de premierul Ilie Bolojan, șeful guvernului fiind catalogat chiar mincinos de către judecătorul Liviu Odagiu. Mai exact, Bolojan afirmase marți seară, la Digi24, că vârsta medie de pensionare la judecători e de 48 de ani, iar pensia medie 5.000 de euro. 

„Având în vedere situația fără precedent generată ca urmare a nesemnării decretelor de pensionare ale judecătorilor și a decretelor de numire în funcția de judecător, respectiv 51 de decrete, constatând că a fost generat un blocaj inexplicabil în derularea acestor proceduri, fără vreun argument oferit din partea Administrației Prezidențiale, care să îl justifice, având în vedere că tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat președintelui României, Nicușor Dan, printr-o scrisoare deschisă, solicitând să dispună măsurile necesare pentru finalizarea procedurilor', preciza CSM într-un comunicat transmis luni. 

Motivul pensionării vremelnice a judecătoarei Corina Corbu

„Cucoanele din Justiție își acoperă urmele 

Azi, 8 iulie, șefa ÎCCJ, Corina Corbu, și-a depus cererea de pensionare, începând cu data de 20 iulie (rețineți data). Mandatul său expira pe 16 septembrie, deci a renunțat la două luni de mandat.  

Azi, 8 iulie, președintele Nicușor Dan a numit un judecător la Curtea Constituțională, care nu e Corina Corbu (așa cum se tot zvonea și se tot împingea din unele zone apropiate de mizeria din Justiție).  

E vreo legătură între cele două evenimente? Să vedem… 

Pe 19 mai, a doua zi după ce Nicușor Dan câștiga alegerile prezidențiale, CSM declanșa intempestiv procedura de selectare a președintelui ICCJ, deși legea prevede că cel mai devreme putea să facă acest lucru pe 17 iulie, adică cu maximum două luni înainte de expirarea mandatului de șef al ICCJ. S-a înscris un singur candidat, Lia Savonea, care a și câștigat, după străvechiul principiu „locul și dobitocul”.  

Comunitatea Declic a anunțat că va contesta în Justiție această numire, pentru că a fost făcută cu încălcarea legii, cu două luni mai devreme decât era legal. 

Ca să elimine orice risc, doamnele de la vârful Justiției or fi socotit că dacă postul de președinte ICCJ se vacantează mai devreme cu două luni, atunci ilegalitatea comisă pe 19 mai devine legală, căci între 19 mai și 20 iulie sunt fix 2 luni – exigența cerută de lege. Bine, e o intrare în legalitate evident retroactivă, dar la nivelul ăsta merge orice - măreția dreptului, știți placa.  

Or pentru ca postul de președinte ICCJ să se vacanteze mai devreme, existau două posibilități mari și late: fie Nicușor Dan o numea pe Corina Corbu la CCR, fie Corina Corbu se cerea la pensie începând cu data de 20 iulie.  

Cum Nicușor Dan a ales pe altcineva pentru CCR, c și-a înaintat precipitat cererea de pensionare și i-a permis astfel Liei Savonea să preia funcția de președinte ICCJ cu două luni mai devreme.  

Motivul pensionării vremelnice? Iată-l: „Lia Savonea trebuie sa aibă timp să pregătească cât mai bine sistemul judiciar pentru ceea ce urmează în materie de acțiuni guvernamentale”, după cum a declarat Corina Corbu unui site foarte apropiat de mizeria din Justiție. Adică problema pensiilor nesimțite, mă-nțelegi…  

Nicușoare, Bolojane, are you ready to fight?”, scrie jurnalistul Liviu Avram (Adevărul) într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Context. Cererea de eliberare din funcție prin pensionare a Corinei Corbu a fost admisă miercuri, 9 iulie, de către CSM. Mandatul ei urma să expire la jumătatea lunii septembrie. Pe 23 iunie, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată cu nouă voturi 'pentru' și unul 'împotrivă'.Judecătoarea Lia Savonea a fost singurul candidat înscris la interviul pentru funcția de președinte al Înaltei Curți. 

Bolojan versus CSM

Bolojan (la Digi24): „Am văzut asta în cele trei luni de zile cât am fost preşedinte interimar, când am semnat pensionările. Am rămas surprins, pentru că nu ştiam că vârsta medie de pensionare este de 48 de ani şi am devenit un om cât se poate de convins că aceste lucruri nu mai pot continua pentru că sunt anormale şi le vom corecta.” 

O primă reacție la această afirmația a venit din partea judecătorului Alin Ene, membru al CSM foarte activ în rețele, care a scris pe pagina sa de Facebook: 

„FAKE NEWS din partea conducătorului puterii executive din România  

Premierul României, reprezentantul puterii executive, face afirmații vădit mincinoase în legătură cu puterea judecătorească. 

Dacă putem minți cu atâta lejeritate când adevărul factual este atât de ușor de arătat, oare cât de multe astfel de minciuni utilizăm când lucrurile nu sunt atât de clare?  

Și oare care este scopul tuturor acestor dezinformări?” 

Ulterior, tergiversarea semnării decretelor de pensionare de către Nicușor Dan și „minciunile” lui Bolojan au fost dezbătute aprig de întreaga secția de judecători a CSM, într-o transmisiune live pe canalul publicației Lumea Justiției (publicație apropiată magistraților cu comandă politică).  

Elena Costache (șefa CSM): „Aș mai îndemna la reflecție doar pe un singur aspect, lăsând la o parte problema decretelor de pensionare. Tot legat de ceea ce se vehiculează în spațiul public, a scăzut încrederea în justiție. Și asta-i convingerea mea intimă, personală, care mi se întărește pe zi ce trece: că se duce o campanie de denigrare pe multe zone, pe multe paliere, în întreagă societate, în ceea ce ne privește, în ceea ce privește magistratură. 

Vreau să spun că ba suntem de încredere, ba nu suntem de încredere. Ba prezentăm toate garanțiile de independența și de obiectivitate, ba nu le prezentăm. Ba în sondaje suntem cu nivelul de încredere al populației sub 50%, ba suntem peste 50%. Poate ar trebui să se hotărască cei care duc această campanie (și este clar că sunt angrenați în ea cu toate forțele) cam unde se situează justiția din România. 

Și de ce pun aceste întrebări care până la urmă sunt retorice? Pentru că suntem buni atunci când trebuie să contribuim la binele țării pentru aderarea, de exemplu, a României la OCDE – ceea ce s-a și întâmplat și datorită nouă, datorită rezultatelor activității noastre. Suntem buni atunci când pe rapoartele pe țară, pe rule of law, Comisia Europeană constată în acele rapoarte (și vorbesc de rapoartele pe trei ani de zile, inclusiv cel pe anul acesta, care este proaspăt, a apărut recent), constată că am atins multe din obiectivele pe care Comisia le-a stabilit pentru România. Suntem buni când populația ni se adresează – și aici mă refer la gradul de încredere, care se spune că este unul scăzut. Păi, cum să fie unul scăzut când populația vine cu cereri din ce în ce mai multe și se adresează instanțelor de judecată? Numai în anul 2024, conform statisticilor noastre, au fost înregistrate un număr de 3.600.000 de cauze nou-intrate în instanțele de judecată din România. Nu toate acele cauze se impuneau a fi aduse pe masă judecătorului. Or, asta denotă că, totuși, populația are încredere în justiție, în condițiile în care aveau și măsuri alternative de rezolvare a acelor cereri, petiții. 

Poate ar trebui să ne hotărâm cam unde ne situăm și să spunem adevărul și să nu mai distorsionăm realitatea într-un mod care sfidează, până la urmă, bunul-simt.” 

Foto jos: Elena Costache

Liviu Odagiu (judecător, membru CSM): „Să afirmăm că în spațiul public este o adevărată campanie mediatică de stigmatizare în primul rând a bugetarilor, a sistemului bugetar și în particular a sistemului de justiție. 

Această campanie publică trebuie să afirmăm tranșant că se face nu prin scoaterea în evidență a unor probleme reale ale sistemului, ci prin rostogolirea de minciuni. M-am gândit foarte mult dacă să folosesc acest termen de 'minciună' sau termenul de 'neadevăr'. Deși, aparent, semantic ele au absolut același sens, totuși neadevărul poate reprezenta doar o inexactă apreciere a realității. Poate duce (dacă vorbim în termeni specifici juridici) spre ideea unei culpe, a unei proaste informări, a unei necunoasteri a realității. Pe când minciună este un fals propagat în mod intenționat. 

Și vreau să fac o referire (raportat la minciună) la afirmația care este propagată în spațiul public – afirmație care este menționată de prim-ministrul României, cum că vârstă medie de pensionare în sistemul de justiție este de 48 de ani. Cred că nu trebuie să mai acceptăm că astfel de afirmații să fie propagate fără că noi să le răspundem punctual. Din statistică efectuată de colegii noștri de la Departamentul de resurse umane din anul 2010 până la zi, rezultă că nici pe departe vârstă de pensionare în sistemul de justiție, că medie, nu este 48 de ani. În anul 2010, vârstă medie de pensionare a fost 58 de ani și a continuat cu această vârstă până aproape în anii 2018-2019. Ea a rămas peste 53 de ani până în anii 2022, când, într-adevăr, a scăzut spre 52 de ani. Dar trebuie să ne întrebăm de ce s-a întâmplat acest lucru. În anii în care statutul magistraților a beneficiat de stabilitate, vârstă de pensionare în sistem a rămas una ridicată. În anii în care statutul magistraților a fost atacat în mod continuu, vârstă de pensionare a scăzut. Dar chiar dacă ea a scăzut, în niciun caz nu a ajuns la media propagată de primul-ministru: aceea de 48 de ani. 

Trebuie să avem, spun eu, curajul să afirmăm că împăratul este gol. Atunci când în spațiul public propagi astfel de afirmații, pentru sănătatea morală a națiunii trebuie să afirmăm cu voce tare că împăratul este gol și că este vorba despre minciună și demagogie. 

Un al doilea aspect la care vreau să mă refer în intervenția mea este legat de ceea ce ați spus dumneavoastră cu semnarea decretelor de pensionare. Articolul 80 alineatul 2 din Constituție menționează rolul președintelui României: acela de a veghea la respectarea Constituției și la bună funcționare a instituțiilor publice. Prin exemplul oferit de dumneavoastră și de doamna judecător Laura Radu, arătăm din nou – și o spun pentru a două oară – că împăratul este gol. Bună funcționare a justiției este astăzi afectată prin atitudinea celor chemați să vegheze la respectarea Constituției.” 

VIDEO jos: declarația lui Liviu Odagiu și integral ședința CSM

Ce spune Elena Costache despre candidatura și alegerea Liei Savonea la Înalta Curte