Miniștri ne-PSD din guvernul Bolojan despre dezastrul lăsat în urmă de Ciolacu-Ciucă-Iohannis: „Economie puternic vulnerabilizată și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ne-am comportat ca și cum resursele erau inepuizabile” / Gradul de absorbție pe PNRR este de 30,7%, iar pe Coeziune la nici 11%”

Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, a vorbit limpede, luni, despre situația descoperită în „vistieria” statului după preluarea mandatului: guvernele anterioare (Ciucă-Ciolacu) s-au comportat ca și cum statul ar fi dispus de resurse inepuizabile, contractând datorii tot mai costisitoare, dar fără a genera condiții pentru o creștere economică solidă. Dimpotrivă, economia a devenit tot mai vulnerabilă pentru că s-a ajuns la un cerc vicios extrem de toxic: am împrumutat bani din ce în ce mai scumpi pe care i-am cheltuit, producând consum, dar fără a avea în vedere că, de fapt, nu cheltuiam banii noștri. 

De asemenea, Dragoş Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a vorbit despre gradul de absorbție al fondurilor europene 

Alexandru Nazare, într-o postare lămuritoare pe pagina sa de Facebook: 

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? 

Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. 

Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați. 

Bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente. 

Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. 

Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. 

Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. 

Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? 

E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”.

Întrebar luni, într-o conferință de presă despre gradul de absorbţie pe Fonduri Europene de Coeziune şi care este pe PNRR, Dragoş Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a răspuns:

„Pe PNRR gradul de absorbţie este de circa 30,7%. Asta era una din cifrele pe care le-am văzut împreună cu colegii zilele trecute. Iar pe Coeziune pe 2 iunie eram 10,58%. 10,58% este o cifră care îţi arată şi eforturile pe care le-am depus de cereri depuse. Numai în luna aceasta, fără neapărat să îmi arog meritele, bineînţeles, pare că am mai adăugat nişte procente la această cifră. Lucrez la ideea unui tablou de bord care să fie mult mai uşor de urmărit de români. Cred că informaţia legată de absorbţie, deşi există un tabel clasic în excel, cel puţin pe coeziune, este greu de găsit şi ar trebui să fie foarte la îndemână. Unul din obiectivele mele de reformă în această zonă a fondurilor europene este să avem un tablou de bord în care să avem toate tipurile de fonduri de care se ocupă MIPE, cu absorbţia lor pentru a discerne mult mai simplu care este progresul”.

El a mai fost întrebat dacă nu i se pare dezechiibrat nivelul de absorbţie cu nivelul de beneficii pe care îl are personalul care gestionează astfel de fonduri europene. 

„Motivul pentru care voi lucra la o propunere care să fie şi echitabilă, astfel încât să nu mai avem neapărat nişte discriminări majore în administraţie cu privire la tratamentul diferenţiat de la instituţie la instituţie a celor care gestionează fonduri europene. Deci echitabilă. Şi în acelaşi timp să fie stimulantă din perspectiva efortului şi al performanţei pe care angajaţii care lucrează o aduc în absorbţia fondurilor europene”, a mai spus Dragoş Pîslaru.