Ambasadorul Ucrainei cataloghează drept nejustificate temerile că etnicii români din Ucraina nu-și vor mai putea desfășura slujbele religioase în limba română / Ce spune despre tensiunile din regiunea Cernăuți: "Nu au motivații interetnice. Însă, rușii ar dori cu siguranță să creeze o situație care ar putea fi prezentată sau percepută drept un conflict interetnic"

Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a transmis joi, pe parcursul unei conferințe de presă, că tensiunile religioase din regiunea Cernăuți nu au un fundament interetnic, al unei dispute între ucraineni și etnicii români, ci privesc relaționarea dintre două organizații religioase, Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană aflată sub tutela Patriarhiei Moscovei. În schimb, interesul Rusiei este acela "de a instiga și a alimenta tensiunea pe o bază interetnică", a subliniat diplomatul ucrainean. 

În ceea ce privește Biserica Ortodoxă Ucraineană aflată sub tutela Patriarhiei Moscovei, Ihor Prokopchuk a atras atenția că o parte dintre clerici au susținut efortul de război al Rusiei în Ucraina, motiv pentru care autoritățile abilitate de la Kiev au inițiat un număr semnificativ de proceduri penale. 

Totodată, diplomatul ucrainean a comunicat faptul că, în anul în curs, 32 de comunități religioase din regiunea Cernăuți "și-au anunțat intenția de a înceta legăturile cu Patriarhia Moscovei". "Dintre aceste 32 de comunități religioase, 10 sunt comunități vorbitoare de limba română", a continuat ambasadorul Ucrainei. Pe fondul acestei tranziții, pot apărea tensiuni în rândul credincioșilor, conform aspectelor explicate de Ihor Prokopchuk, pe care le redăm în cele ce urmează.

"Întrucât am urmărit, la rândul nostru, aceste evoluții, inclusiv relatările despre aceste evoluții aici în România, am considerat oportun săptămâna trecută să difuzăm un comentariu din partea ambasadei noastre, indicând implicarea poliției în dezescaladarea situației, precum și inițierea de către poliție a procedurilor penale pentru stabilirea responsabilității și tragerea la răspundere a celor responsabili. De asemenea, am indicat atunci că, spre deosebire de ceea ce se afirmă în unele reportaje, nu există motivații interetnice în situația de conflict apărută la catedrală între două organizații religioase. Pe măsură ce am urmărit evoluțiile ulterioare, am luat act și de informațiile furnizate de administrația regiunii Cernăuți, care a semnalat legătura acestor evenimente cu Rusia. Interesul Rusiei este de a instiga și a alimenta tensiunea pe o bază interetnică, care nu a existat în acest caz, însă rușii ar dori cu siguranță să creeze o situație care ar putea fi prezentată sau percepută drept un conflict interetnic. Situația actuală, așa cum am spus, se referă la cele două organizații religioase, Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană aflată sub tutela Patriarhiei Moscovei.

De la înființarea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei ca biserică autocefală a Ucrainei, în anul 2019, a existat un proces constant de schimbare a subordonării organizațiilor religioase. Acest proces s-a accelerat semnificativ după debutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Și având în vedere rolul jucat de Biserica Ortodoxă Rusă în sprijinirea acțiunii militare a forțelor ruse pe teritoriul ucrainean și, de fapt, în sprijinirea tuturor acelor crime de război oribile care au fost comise de forțele ruse pe teritoriul Ucrainei, aș vrea să reamintesc că, până în prezent, Biroul Procurorului General al Ucrainei investighează aproape 140 de mii de cazuri de crime de război comise de forțele ruse pe teritoriul țării mele. Și din cauza rolului Bisericii Ortodoxe Ruse în sprijinirea acestei invazii criminale rusești, mulți credincioși ortodocși din Ucraina nu au dorit să fie asociați în niciun fel cu o biserică legată de Moscova. Prin urmare, multe comunități religioase au accelerat acest proces de încetare a legăturilor lor cu biserica din Moscova și de stabilire a legăturilor cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Acest proces s-a accelerat mai ales în regiunea Cernăuți, în special în anul curent. În acest an, datele pe care le dețin reflectă că 32 de comunități religioase și-au anunțat intenția de a înceta legăturile cu Patriarhia Moscovei. Dintre aceste 32 de comunități religioase, 10 sunt comunități vorbitoare de limba română. Credincioșii au desfășurat ședințe în cadrul comunităților, așa cum este prevăzut de legislația în materie, au pregătit modificări la statutele acestor organizații și au depus documentele respective la autoritățile administrative locale. Desigur, există forțe în aceste comunități care se pronunță împotriva acestui lucru, forțe care au o legătură cu Moscova. (...) Cele mai recente date, din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei, arată că, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, Serviciul de Securitate al Ucrainei a inițiat 174 de proceduri penale împotriva clericilor Bisericii Patriarhiei Moscovei, în legătură cu aprobarea sau sprijinirea invaziei ruse. Există 31 de verdicte emise de instanțele judecătorești în aceste cazuri. Și, în total, au fost comunicate 122 de suspiciuni clericilor, pe baza probelor colectate de Serviciul de Securitate al Ucrainei. 

Pot exista situații tensionate, dar autoritățile vor continua să ia măsuri pentru a se asigura că disputele sunt soluționate într-un mod pașnic și în deplină conformitate cu legislația națională a Ucrainei. Și, din nou, așa cum prevede legislația în materie, membrii comunităților religioase, ai parohiilor, își pot schimba subordonarea religioasă. Pentru a face acest lucru, este necesar ca cel puțin două treimi din membrii acestei comunități să voteze în favoarea schimbării subordonării, respectiv în favoarea aderării la diferite organizații religioase. Prevederea privind cel puțin două treimi indică, de asemenea, că ar putea exista eventualitatea ca o treime să se împotrivească, ceea ce nu schimbă rezultatul voinței majorității membrilor comunității. Și pe fondul acestei eventualități, legislația prevede, totodată, că respectivii credincioși ortodocși care sunt împotrivă își pot înființa propria parohie religioasă separată și o pot înregistra din nou cu propriul statut. Pot face asta, iar apoi pot aranja cu lăcașul de cult astfel încât să continue să-și desfășoare activitatea", a zis ambasadorul Ucrainei. 

Întrebat despre temerile unor etnici români potrivit cărora nu vor mai putea să-și desfășoare slujbele în Limba Română, ambasadorul ucrainean le-a catalogat ca fiind nejustificate. 

"Nu există motive pentru astfel de temeri. Niciun motiv! Și, din nou, cred că aceste temeri sunt alimentate de influența rusă, de propaganda rusă, care ar vrea ca acești oameni să aibă astfel de temeri. Este în interesul Rusiei, întrucât ar fi sporită incertitudinea cu privire la statut, la viitor, la modul în care credincioșii își vor putea desfășura ritualurile religioase. Mitropolitul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a asigurat în repetate rânduri că acele comunități care s-au alăturat Bisericii Ortodoxe a Ucrainei nu vor avea parte de nicio diferență privitoare la slujbele cu care sunt obișnuiți, atât din perspectiva limbii folosite, cât și a ritului urmat ca parte a acestor slujbe", a conchis Ihor Prokopchuk.