VIDEO. Sistemul are mereu opțiuni de rezervă. Politrucul Mihai Busuioc, propus de PSD la CCR, și pro-rusul Călin Georgescu au fost colegi de an la controversatul Colegiu Național de Apărare. Susținătorii lui Nicușor Dan, iritați de letargia acestuia față de acapararea justiției

Publicația Independent News a descoperit că Mihai Busuioc, opțiunea PSD pentru Curtea Constituțională, a fost coleg de an cu Călin Georgescu la celebrul și controversatul Colegiu Național de Apărare (CNAp). 

Cei doi au absolvit CNAp în 2007, pe vremea când instituția de învățământ era condusă de Iulian Fota, fost consilier al președintelui Traian Băsescu. 

Din aceeași promoție au făcut parte și șefii Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu, al Transgaz, Ion Sterian, și al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, mai arată Independent News. Articolul poate fi citit integral AICI. 

Investigația celor de la Independent News dezvăluie, o dată în plus, ramificația de cârdășii și ritualurile academice pe care trebuie să le îndeplinească cei care sunt în cele din urmă acaparați și devin una cu sistemul. 

Despre acest colegiu și despre absolvenții săi prestigioși a scris și Emilia Șercan pe larg AICI

Până în 2014, nu mai puțin de 50 de miniştri printre care Victor Ponta şi Elena Udrea, cinci directori de servicii speciale, 60 de secretari de stat, 150 de generali, cinci consilieri prezidenţiali, prefecţi, subprefecţi, primari, directori de firme naţionale şi multinaţionale, şefi de departamente şi agenţii centrale şi locale, reprezentanţi ai mass-media etc, absolviseră CNAp, precizau reprezentanţii CNAp pentru ECONOMICA.NET. 

Propunerea PSD pentru funcția de judecător la CCR, Mihai Busuioc, actualul șef al Curții de Conturi, validat prin vot de Parlament, marți, 23 iunie 2025, are însă tinichele și mai serioase de atât: o serie de experți indică, cu argumente imbatabile, că politrucul, fost paznic la Judecătoria Sectorului 4 București, nu are cei 18 ani de activitate juridică obligatorie pentru CCR. Deci numirea la CCR se face cu încălcarea Constituției.  

Întrebat de jurnaliști unde a lucrat acești 18 ani, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă. „Am răspuns la toate întrebările în fața comisiei. Cred că lucrurile sunt clare”, a spus el din mers. VIDEO mai jos!

Avocatul Toni Neacșu a arătat, într-o postare pe Facebook, că primul loc de muncă al lui Busuioc a fost la pază la Judecătoria Sector 4, unde practic a fost coleg cu fostul procuror Bogdan Licu, ajuns și el judecător la Curtea Constituțională cu sprijin de la PSD. 

„Primul loc de muncă al d-lui Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru CCR, a fost chiar la Judecatoria sector 4 București, unde asigura paza. Aceasta se întâmpla după absolvirea școlii de subofițeri din Câmpina în 1993, adică exact acea perioadă care lipsește din CV-ul oficial. Pe lângă faptul că acesta e singurul loc de muncă care se apropie, numai fizic, de ceea ce ar însemna activitate cu caracter juridic în cariera politică a domniei sale, culmea coincidenței postdecembriste face ca d-ul Busuioc să fi fost, o perioadă, coleg de pază la judecatorie cu un alt judecător al Curții Constituționale, domnul Bogdan Licu, numit tot cu votul PSD. Se vor reîntâlni (sau se vor reactiva, nu cunosc limbajul specific) la Curtea Constituțională”, a precizat Toni Neacșu.  

Referitor la CV-ul lui Busuioc, avocatul Neacșu precizează într-o altă postare:  

„Acest CV este o rușine pentru un judecator la Curtea Constituțională. 

Constituția cere 2 doar condiții pentru numirea unui judecător la CCR: 18 ani vechime in activitate juridică sau în învățământul superior și înaltă competență profesională. 

Cu d-ul Mihai Busuioc, PSD depășește linia roșie a abjectiei politice. 

Dincolo de facultatea absolvita în 2002, posturile ocupate de d-ul Mihai Busuioc nu înseamnă în nici un caz activitatea juridică la care se referă Constituția.  

Toate acele posturi de conducere, de la Agenția Națională de Cadastru la secretar general al Guvernului și presedinte al Curții de conturi, evident dobândite prin abilități și pile politice nu pe merit profesional, nu înseamnă în nici un caz activitate juridică. Chiar dacă probabil a avut abilitatea să se încadreze formal pe statul de plată ca jurist, condiția celor 18 ani de activitate juridică care să dovedească înalta competența profesională, evident juridică, nu are cum să fie îndeplinită. 

Sper ca în comisiile juridice din Parlament să fie verificată cu seriozitate indeplinirea condiției de vechime și care este activitatea juridică desfășurată efectiv de acest candidat. 

Să dai preferință unei astfel de persoane în fața președintei ICCJ (Corina Corbu) și a unui fost procuror și ministru al justiției (Robert Cazanciuc) arată cât de jos poate cobori PSD-ul pe scara disprețului pentru o instituție fundamentală a statului român, cum este CCR-ul. Evident, cu votul PNL-USR-UDMR, că așa e în coaliție când trebuie sa imparti între dulăi pizza puterii”.  

Nicușor Dan și justiția

Întrebat la Haga despre dezastrul care se prefigurează în justiție și despre faptul că nu a avut nicio reacție la panicile și semnalele societății civile privind ascensiunea Liei Savonea la vârful ÎCCJ și a lui Mihai Busuioc la CCR, Nicușor Dan a dat răspunsuri evazive care i-au atras critici virulente din partea unor ziariști și comentatori cunoscuți care i-au susținut candidatura. Detalii mai jos!

Despre Lia Savonea 

„Formarea Guvernului s-a terminat acum două zile. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția după ce voi face niște lucruri concrete. Deocamdată, paralel cu activitatea principală legată de deficit, am avut întâlniri cu oameni din zona justiției, întâlniri care vor continua, pentru a înțelege ecosistemul și cum pot acționa. 

Potrivit legii, atributul de numire a președintelui Curții Supreme e al Secției de Judecători a CSM. Președinte nu poate decât să asiste la ședințe. Numirea la CCR e atributul Parlamentului pe doi judecători, numirea mea o să o vedeți”. 

Despre desemnarea lui Busuioc la CCR 

„Există un echilibru de putere între Președinte, Parlament și Guvern, care e o creație a Parlamentului. Prin atributele pe care le am, încerc să optimizez aceste lucruri care preocupă societatea. Uneori decizia nu e exclusiv la tine și eu trebuie să prioritizez. Prioritatea a fost o majoritate solidă. O lună a fost folosită pentru deficit și formarea guvernului”. 

Despre compromisurile cu PSD 

 „Sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt. Repet, există un echilibru de putere, există atribuții și o negociere între președinte și partide pe a aranja aceste atribuții. Nu mereu, și ăsta e farmecul democrației, deciziile sunt la o singură persoană”. 

CITEȘTE ȘI: Ana Birchall denunță manevrele CSM pentru propulsarea Liei Savonea în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție: „Este conflict de natură constituțională!” / Fostul ministru al Justiției aduce în atenție un grav incident mai vechi, în virtutea căruia judecătoarea Savonea ar fi trebuit exclusă din magistratură

Reacție Dan Tăpălaga (g4media.ro) 

„Candidatul Nicușor Dan a prezentat în timpul campaniei electorale un proiect intitulat „România onestă”, unde, la capitolul justiției, a promis, între altele, reforma Curții Constituționale, reforma Inspecției Judiciare și promovarea meritocratică a magistraților. În prima lună de mandat, sub nasul lui, sistemul de justiție a ratat toate cele trei obiective, fără ca președintele Dan să miște un deget sau măcar să tragă un semnal de alarmă. 

Unii se vor întreba, pe bună dreptate: ce putea să facă președintele Dan? Nici nu s-a dezmeticit bine, că toate nenorocirile de mai sus s-au întâmplat repede, în timp ce stătea cufundat cu capul în problema bugetului. Cum să se ocupe un singur om simultan de toate problemele țării? Și de deficit, și de formarea guvernului, și de Inspecția Judiciară, și de Înalta Curte, hopa, și Curtea Constituțională? N-are nimeni atât de mult spațiu pe server, oricât de matematician ar fi la bază. 

Ei bine, aici ajungem la adevărata problemă cu care se confruntă președintele Nicușor Dan: izolarea, micromanagementul, lipsa unui aparat de partid care să-l ajute cu expertiză, incapacitatea sa de a lucra în echipă, de a delega și de a lupta pe mai multe fronturi deodată. Odată scufundat în cifrele deficitului bugetar, Nicușor Dan n-a mai văzut nimic în jur. 

N-a văzut cum PSD se regrupează și obține mai mult decât visa la formarea guvernului. Nu l-a interesat ofensiva anti-reformă din justiție, derulată sub nasul său. N-a avut nicio reacție când Parlamentul a votat la CCR un jandarm fără nicio treabă cu magistratura. Relevant este că președintele Dan n-a făcut nici până azi nominalizarea pentru funcția de judecător la CCR, deși celelalte două din cele trei posturi care se eliberează la jumătatea lunii iulie au fost votate deja de Parlament. 

Președintele Nicușor Dan trebuie să fie conștient că România onestă nu se poate realiza fără o justiție independentă. A întoarce spatele acestei teme esențiale înseamnă a-ți abandona alegătorii încă din prima lună de mandat.” Despre ce putea să facă Nicușor Dan ca să împiedice acapararea totală a statului de către PSD – AICI 

Jurnalistul independent Mălin Bot: „Nicușor Dan nu a intrat încă în pielea de președinte jucător. A vorbit prea timid despre Justiție. Și din păcate pentru noi nu a vorbit din proprie inițiativă. Nu e ca și cum a organizat o conferință de presă la Cotroceni și a spus Dragi români, situția este foarte gravă. Avem următoarele problemă...Ci a fost întrebat la summitul NATO pe această temă și a oferit niște răspunsuri...prioritizând bugetul și stabilitatea...” Mai multe detalii în analiza video de mai jos: